Pentru prima dată de la declanșarea stării de alertă, un grup de parlamentari a depus un proiect de lege prin care instanțele de judecată să poată soluționa, în termen rezonabil, cererile de anulare a hotărârilor de guvern sau a ordinelor și instrucțiunilor emise, cu caracter temporar, în baza Legii 55/2020 sau a altor acte normative care au legătură cu situațiile de urgență. 33 de senatori și deputați AUR au depus un proiect de lege prin care să urgenteze judecarea, atât în fond, cât și în recurs, a acestor procese, punându-se, astfel, legislația în acord cu o decizie a Curții Constituționale în acest sens. Mai mult, grupul PSD a anunțat, la începutul acestei săptămâni, că urmează să depună, la rândul său, un proiect de lege similar. Numai anul acesta, șase din zece hotărâri de guvern prin care a fost prelungită starea de alertă au fost desființate de instanțele de fond, însă hotărârile nu au devenit definitive până la ieșirea din vigoare a actelor normative. În schimb, actele normative declarate nelegale au produs efecte juridice.
Din 18 mai 2020. De la intrarea în vigoare a Legii 55/2020, instanțele judecătorești sunt sabotate în rolul lor constituțional de control asupra actele administrative emise în starea de alertă (Hotărâri de Guvern, Hotărâri CNSU sau ale comitetelor județene de situații de urgență), încălcându-se dreptul fundamental al cetățeanului de a avea unde se plânge în mod eficient, arată avocatul Adrian Toni Neacșu. În vara acestui an, Curtea Constituțională a admis, prin Decizia 392/2021, excepția de neconstituționalitate invocată, într-un proces, de avocata Kapeza Mikolt Krisztina, considerând că articolul 72, alineatele 1 și 2, din Legea 55/2020, dar și articolul 42 alineat 3 din OUG 2/2004 sunt neconstituționale.
Concret, în cazul atacării în justiție a acestor acte administrative emise în vederea aplicării unor măsuri pe durata stări de alertă, asigurarea accesului la justiție efectiv s-ar realiza doar în măsura în care hotărârile pronunțate de instanțele de judecată ar determina, odată cu constatarea nelegalității actului atacat, înlăturarea efectelor acestuia și a consecințelor sale. Or, aceste efecte ale hotărârilor judecătorești nu ar putea fi obținute decât în măsura în care pronunțarea acestora ar avea loc în termenul de aplicabilitate al actului administrativ atacat, care este de cel mult 30 de zile de la intrarea lor în vigoare, așa cum prevede, în prezent, Legea 55/2020.
Zece zile pentru dezbaterea fondului
Curtea Constituțională a evidențiat necesitatea de a transpune în legislație o procedură care să permită contestarea actelor administrative cu caracter normativ într-o manieră eficientă și care să respecte dreptul la un proces echitabil al persoanei vătămate.
Deși avocații au interpelat, în mai multe rânduri, Legislativul pentru repararea acestei situații, până pe data de 21 octombrie, niciun ales nu s-a arătat interesat de acest aspect. În 21 octombrie însă, 33 de senatori și deputați AUR au depus, la Camera Deputaților, un proiect de lege prin care se încearcă modificarea OUG 21/2004 și a Legii 55/2020.
Potrivit proiectului de lege, Hotărârile de Guvern emise în starea de alertă pot fi atacate oricând, de oricine, atât pentru motive de nelegalitate, cât și pentru motive de netemeinicie. Iar la soluționarea cererii nu sunt aplicabile prevederile contenciosului administrativ referitoare la obligativitatea procedurii plângerii prealabile și la atașarea la dosar a actului administrativ atacat.
În proiectul de lege se mai arată că, în urma înregistrării cererii de chemare în judecată, judecătorul dispune prin rezoluție comunicarea cererii, precum și înscrisurile dispuse către pârât, care are termen cel mult două zile de la comunicare. Înregistrarea cererii și dosarul se comunică reclamantului cu cel puțin două zile înaintea primului termen de judecată. Iar cererea se judecă în procedură de urgență și se soluționează într-un termen de maximum zece zile de la data înregistrării. Hotărârea judecătorească pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs în termen de două zile de la comunicare.
Cinci zile pentru soluționarea recursului
Pasul următor, recursul, ar trebui să se înregistreze în aceeași zi la Înalta Curte de Casație și Justiție. Tot în aceeași zi, instanța supremă va comunica recursul către intimat, cu mențiunea că acesta din urmă are obligația să depună întâmpinarea în termen de cel mult două zile.
Înalta Curte de Casație și Justiție se va pronunța asupra cererii de recurs în termen de cel mult cinci zile de la înregistrarea acesteia, prin hotărâre judecătorească definitivă. Iar hotărârea prin care se anulează, în tot sau în parte, actul administrativ atacat se publică în cel mult 24 de ore de la pronunțare, în Monitorul Oficial.
Fără aceste modificări, cine câștigă procesul cu Guvernul o face degeaba
Anul acesta, mai multe instanțe de contencios administrativ din țară, inclusiv Curtea de Apel București, au desființat, pe motiv de nelegalitate și de discriminare, șase din cele zece hotărâri de guvern prin care a fost prelungită starea de alertă, în special cu privire la măsurile privind condiționarea exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului de testare sau de vaccinare. Mai mult, aceste acte normative desființate aprobau, practic, hotărâri ale Comitetului Național pentru Situații de Urgență nepublicate niciodată în Monitorul Oficial al României, fiind nule de drept.
Numai că aceste HG-uri aveau o durată de aplicabilitate de 30 de zile, după care încetau să producă efecte, fiind emise altele noi, cu același regim. Timp în care procesele câștigate în instanțele de fond nu aveau timp să fie judecate și în recurs, pentru ca hotărârile judecătorești să producă o reparație efectivă a efectelor juridice ale acestor acte administrative ilegale ale Guvernului.
Legea inițiată de AUR se află în dezbatere publică până în 22 noiembrie 2021, urmând, apoi, să fie supusă amendamentelor în comisii. Senatul este Camera decizională. PSD a anunțat că ia în calcul, la rândul său, să depună un proiect de lege similar sau chiar să susțină legea inițiată de cei de la AUR.