Printre actorii cei mai activi în această zonă se află și Camera de Comerț și Industrie a României, instituție care încearcă să transforme relațiile diplomatice în relații economice concrete. Problema este că între fotografiile oficiale și investițiile reale există întotdeauna o distanță.
România, la intersecția mai multor interese
Privită din exterior, România a devenit în ultimii ani o țară interesantă pentru multe state. Poziția geografică, apartenența la Uniunea Europeană, accesul la Marea Neagră și contextul regional au crescut interesul investitorilor străini. De la delegații venite din zona Golfului până la întâlniri cu investitori americani, germani, francezi sau asiatici, agenda economică a devenit mult mai aglomerată decât era acum un deceniu. Camera de Comerț încearcă să profite de acest moment.
Foruri economice, întâlniri bilaterale, misiuni comerciale, camere mixte de afaceri și acorduri de colaborare se succed aproape săptămânal. România încearcă să se vândă drept o poartă de intrare spre Europa de Est și Balcani, dar și ca o țară care încă oferă costuri competitive pentru investiții.
Doar că, de multe ori, investitorii străini descoperă rapid și cealaltă față a economiei românești.
Entuziasmul se lovește de birocrație
La nivel de prezentare, România arată excelent. Autostrăzi și infrastructură desenate frumos în PowerPoint-uri, huburi logistice, porturi strategice, IT performant, resurse energetice și o piață internă importantă. În practică însă, orice investitor străin care încearcă să implementeze rapid un proiect se lovește inevitabil de birocrație, infrastructură incompletă și o legislație care încă se schimbă prea des.
Paradoxul României este că are simultan un potențial economic real, dar și o capacitate administrativă care încă îl încetinește. Iar aici intervine rolul tot mai important al Camerelor de Comerț.
Diplomația economică devine tot mai importantă
În lumea de astăzi, economia și politica externă au devenit aproape imposibil de separat. Investițiile mari nu mai vin doar pentru că există forță de muncă ieftină sau taxe mici. Vin și acolo unde există relații stabile, predictibilitate și contacte directe între mediul de afaceri și instituțiile statului. De aceea, colaborările internaționale dezvoltate de Camera de Comerț și Industrie a României au început să conteze tot mai mult. Am dat exemplu de mai multe ori colaborarea cu Camera de Comerț din Peru. Fie că vorbim despre energie, agricultură, tehnologie, infrastructură sau industria de apărare, România încearcă să atragă proiecte care să depășească simplul statut de piață de consum.
Mai ales în actualul context geopolitic, țara noastră încearcă să profite de repoziționările economice globale. Companii care până ieri produceau exclusiv în Asia caută acum alternative în Europa de Est. Iar România încearcă să intre pe această hartă.
Între optimism și realitate
La fiecare forum economic se vorbește despre „oportunități uriașe”. Uneori pe bună dreptate. România are încă avantaje reale. Are o piață mare, resurse energetice, sector IT excelent, poziție strategică, apartenență la UE și NATO.
Dar investitorii nu mai sunt impresionați doar de discursuri. Ei vor predictibilitate, drumuri, autorizații rapide, stabilitate fiscală. Iar aici România încă are mult de recuperat.
Miza marilor parteneriate
Poate că adevărata provocare nu este organizarea forumurilor economice sau semnarea protocoalelor de colaborare. Acolo România stă foarte bine. Provocarea reală începe după ce se sting reflectoarele și delegațiile pleacă spre aeroport. Atunci trebuie ca promisiunile să se transforme în fabrici, investiții, locuri de muncă și proiecte concrete. Pentru că, în economia globală de astăzi, competiția nu se mai poartă doar între companii. Se poartă între state care încearcă să convingă investitorii că merită să parieze pe ele. Iar România încă încearcă să demonstreze că poate trece de la potențial la performanță.
Mă uitam la vizita din aceste zile a președintelui Trump în China, unde a fost însoțit de zeci de oameni de afaceri americani. Oare cum arată delegația unui președinte al României, oricare dintre ei, când merge în străinătate?
Noi ne revedem săptămâna viitoare, cu sănătate, în pace și siguranță. Doamne ajută!
