Organismul uman are capacitatea de a recicla proteinele inutilizabile, proces care este stimulat de practicarea postului. Medicii raportează o îmbunătățire a nivelului de trigliceride, insulină, colesterol, hemoglobină glicozilată și glucoză, precum și a tensiunii arteriale a pacienților care trec prin acest proces. Conform Institutului Național de Sănătate al Statelor Unite, autofagia produce ameliorări la pacienții cu obezitate și artrită și chiar protejează împotriva cancerului.
Cercetătorul japonez Yoshinori Ohsumi, doctor în biologie celulară și profesor emerit al Institutului de Tehnologie din Tokyo, a câștigat premiul Nobel pentru Medicină în urma cercetărilor sale, derulate pe parcursul câtorva zeci de ani, cu privire la modul în care celulele reciclează și își reînnoiesc conținutul, proces numit autofagie. Pe scurt, postul activează autofagia, care ajută la încetinirea procesului de îmbătrânire și are un impact pozitiv asupra reînnoirii celulare.
Se distrug și virusuri și bacterii
În timpul înfometării, celulele descompun proteinele și alte componente celulare și le folosesc pentru energie. În timpul autofagiei, celulele distrug virusurile și bacteriile și scapă de structurile deteriorate. Este un proces esențial pentru sănătatea, reînnoirea și supraviețuirea celulelor.
În vastul areal al științei, dr. Ohsumi a creat un domeniu complet nou cu studiile sale asupra autofagiei la drojdie. El a descoperit că genele autofagiei sunt folosite de organisme superioare, inclusiv de oameni, și că mutațiile acestor gene pot provoca boli. Animalele, plantele și organismele unicelulare se bazează pe autofagie pentru a rezista la foamete.
Deși fenomenul a fost descoperit pentru prima dată în anii 1960, cercetările lui Ohsumi, începute încă de la sfârșitul anilor 1980 și derulate pe parcursul câtorva decenii, au arătat că autofagia are un rol important în protecția împotriva inflamației și în boli precum demența și Parkinson. Când Ohsumi a început să cerceteze autofagia, se publicau, în medie, mai puțin de 20 de lucrări științifice, pe an, cu acest subiect; în prezent, anual, se publică peste 5.000 de asemenea lucrări, dat fiind faptul că autofagia face obiectul unor studii din domenii diverse, inclusiv cancerul sau longevitatea.
Post pentru sănătate
Oamenii de știință au descoperit că postul de 12+ până la 24+ ore declanșează autofagia și se crede că este unul dintre motivele pentru care postul este asociat cu longevitatea. Există un număr mare de cercetări care corelează postul cu un control îmbunătățit al zahărului din sânge, reducerea inflamației, pierderea în greutate și îmbunătățirea funcției creierului; Cercetarea lui Ohsumi oferă, în principal, răspunsul la întrebarea „cum”.
„Postul sporadic de scurtă durată, determinat de credințele religioase și spirituale, este comun multor culturi și este practicat de milenii, dar analizele științifice ale consecințelor restricției calorice sunt mai recente. Anumite studii publicate indică faptul că creierul este scutit de multe dintre efectele restricției alimentare pe termen scurt, fiind protejat de efectele acute ale privării de nutrienți. Noi arătăm, însă, aici, că nu este așa: restricția alimentară pe termen scurt induce o suprareglare dramatică a autofagiei în neuronii corticali și Purkinje (se află în cerebel)... Observația noastră că o scurtă perioadă de restricție alimentară poate induce o reglare larg răspândită a autofagiei în neuronii sistemului nervos central poate avea relevanță clinică. Inexistența autofagiei poate cauza boli neurodegenerative, iar reglarea autofagiei poate avea un efect neuroprotector” - arată dr. Ohsumi într-una dintre lucrările sale.
Postul în zonele albastre
În Ikaria, una dintre regiunile care fac parte din așa-numitele zone albastre, locuitorii, care ating, în majoritatea lor, centenarul, țin aproximativ 150 de zile de post religios pe an. Insula Ikaria din Grecia, cunoscută și ca „insula unde oamenii au uitat să moară“, este renumită pentru vinul roșu, izvoarele termale și legenda lui Icar, de unde îi provine și numele, scria dr. Ohsumi în lucrarea sa de prezentare destinată Comitetului Nobel.
Există însă și un avertisment de care trebuie ținut cont. Dr. Ohsumi atenționează că „postul întins pe perioade lungi trebuie ținut sub supravegherea unui medic“. În consecință, trebuie știut că, din punct de vedere tehnic, dacă nu mâncăm de la ora 7 seara, până a doua zi la 7 dimineața, înseamnă că ținem un post de 12 ore. Dr. Valter Longo, directorul Institutului de Longevitate de la Universitatea din California de Sud, recomandă majorității pacienților săi care au probleme cu supraalimentarea să mănânce două mese pe zi. „Dacă cineva mănâncă ultima masă la ora 16.00 și ia micul dejun a doua zi la 7.00, vorbim despre un post de 15 ore“, arată și dr. Longo.