În cadrul analizei, au fost luate teste de sânge și date biometrice de la circa 12.000 de adulți chinezi. Rezultatele au arătat câtă influență au factorii psihologici asupra îmbătrânirii, comparativ cu factorii fizici stabiliți, cum ar fi fumatul.
Ce este un ceas biologic îmbătrânit?
Este un model statistic care măsoară vârsta biologică, mai degrabă decât vârsta cronologică, adică cea din cartea de identitate. Prin combinația a 16 biomarkeri de sânge, 7 parametri biometrici și sexul participantului, acest ceas a creat o predicție de vârstă.
„Un ceas biologic de îmbătrânire este un model digital antrenat pe mii de mostre umane. Învață să identifice amprentele îmbătrânirii prin inspectarea profilurilor biomarkerilor, adnotate cu vârsta cronologică. Apoi poate estima vârsta unei persoane analizând biomarkerii. Se pare că, dacă o persoană este recunoscută de acest model ca fiind o persoană în vârstă, procesele de îmbătrânire moleculară sunt accelerate. Această proprietate poate fi folosită pentru a preveni apariția bolilor legate de îmbătrânire sau pentru a găsi modalități de a încetini îmbătrânirea”, a explicat Fedor Galkin, om de știință la Deep Longevity, pentru Euronews Next.
Cei mai importanți predictori ai vârstei au fost tensiunea arterială, cistatina C, o proteină care semnalează sănătatea rinichilor, indicele de masă corporală (IMC) și spirometria (capacitatea pulmonară).
După ce a analizat datele a 11.914 adulți chinezi, ceasul a stabilit că fumatul a adăugat în jur de 1,25 de ani la vârsta unei persoane. Însă sentimentul de singurătate ar putea adăuga 1,65 ani de îmbătrânire.
Totuși, nu doar sentimentul de singurătate contribuie la accelerarea îmbătrânirii, mai degrabă un ansamblu de factori psihologici concepuți pentru a măsura bunăstarea, care include frica, deznădejdea, depresia, nefericirea și insomnia.
S-a constatat că persoanele care nu au fost căsătorite niciodată aveau o vârstă suplimentară de 0,35 de ani, în timp ce persoanele care locuiesc în zonele rurale aveau o vârstă suplimentară de 0,39 ani.
„Sănătatea mintală este un factor major al îmbătrânirii. Există o mulțime de cercetări cu privire la modul în care sănătatea mintală și cea fizică sunt conectate. Partea surprinzătoare este că, spre deosebire de alte proiecte de cercetare, această legătură poate fi observată folosind tipuri de date foarte simple. O altă surpriză este cât de mult fi comparați parametrii psihologici cu un factor pro-îmbătrânire bine stabilit, cum ar fi fumatul”, spune Galkin.
Manuel Faria, un alt autor al lucrării, susține că „stările mentale și psihosociale sunt unii dintre cei mai puternici predictori ai rezultatelor sănătății și a calității vieții, care au fost totuși în mare parte omiși din asistența medicală modernă”.
Circa 50% dintre angajații europeni prezintă risc ridicat de probleme mintale
Aproape jumătate dintre angajații europeni prezintă un risc ridicat de probleme de sănătate mintală, arată un alt sondaj, care precizează că aspectul psihologic al îmbătrânirii nu trebuie neglijat nici în cercetare, nici în aplicațiile practice anti-îmbătrânire.
Autorii au concluzionat că, având în vedere legătura puternică dintre stările psihologice și îmbătrânire, sănătatea mintală precară trebuie recunoscută ca un factor major al îmbătrânirii.
„Acest studiu pune bazele noilor instrumente care pot ajuta la inversarea îmbătrânirii psihologice și biologice și la îmbunătățirea stării de bine în același timp. Atât organizațiile, cât și guvernele, ar beneficia de creșterea productivității și scăderea costurilor de asistență medicală ca urmare a optimizării vârstei psihosociale și biologice”, a spus Alex Zhvaoronkov, fondatorul și CEO-ul Insilico Medicine și coautor al lucrării.