Guvernul a publicat un nou proiect de Strategie energetică a României pentru perioada 2018-2030, al treilea din 2016 încoace. Acesta cuprinde patru proiecte de noi capacități de producție considerate a fi de importanță națională. Necesarul total de investiții în sectorul energetic național în următorii 12 ani este de minimum 15 miliarde de euro.
Proiectul de construire a hidrocentralei Turnu Măgurele-Nicopole (Bulgaria), cu putere instalată de 500 MW, a fost scos din sertare şi repus pe lista obiectivelor strategice. Proiectul datează dinainte de 1989 şi a reapărut pe agenda publică în 2007 şi în 2014, Guvernul a aprobat un Memorandum pe această temă. Acum, hidrocentrala face parte dintr-un complex hidrotehnic omonim, care a fost inclus luna trecută de către Executiv pe o listă de 16 obiective strategice propuse a fi realizate prin parteneriat public-privat. Lista obiectivelor strategice de interes național este completată de proiectul rectoarelor 3 și 4 de la Centrala Nucleară Cernavodă și de cel al hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești.
Alte proiecte de investiții considerate importante și incluse în strategie sunt un grup nou de 400 MW la Turceni, unul de 400 MW pe gaze la Mintia, unul de 200 MW tot pe gaze la Craiova, precum și hidrocentralele Răstolița (35 MW), cele de pe râul Jiu (90 MW) și cele din defileul Oltului (145 MW).
De unde luăm banii
În lipsa banilor publici, alte surse importante de finanțare sunt cele puse la dispoziție prin programele de investiții europene – fonduri structurale și prin cel pentru investiții strategice, respectiv cele ale băncilor de investiții și de dezvoltare (BEI, BERD etc.). Un rol important îl pot juca și parteneriatele public-private, respectiv schemele de investiții precum cele de tip ESCO pentru creșterea eficienței energetice a imobilelor. Statul poate defini și mecanisme de sprijin pentru anumite tipuri de investiții, precum cele de garantare a veniturilor.
Niciunul dintre proiectele incluse în strategie nu este nou, acestea fiind amânate an de an din lipsa banilor. O şansă ar putea fi parteneriatul public-privat având în vedere că legea a fost promulgată în mai 2018. O altă sursă de bani ar putea fi şi fondurile europene în cazul în care aceste proiecte ar fi incluse pe lista de priorităţi energetice ale Comisiei Europene.