Este o expoziție mai aparte pentru că nu se referă la activitatea unei personalități, ci este organizată în jurul unei cărți. Istoria civilizației române moderne, lucrare de prim rang a culturii române, a fost intens contestată acum un secol, la apariție, și este și astăzi. Dar, în pofida tuturor scăderilor, rămâne o „carte fascinantă, în stilul ei, prin câteva calități indiscutabile: mai întâi, claritatea ideilor și poziția fermă, determinantă a autorului într-o problemă fundamentală pentru cultura noastră [...]; demonstrația pe care o face este, în felul ei, seducătoare și curajoasă, superioară la modul intelectual” (Eugen Simion).
Expoziția încearcă să ilustreze conținutul acestei opere cu documente originale de patrimoniu, însoțite de comentariile generoase ale lui E. Lovinescu extrase din text. După o situare a Istoriei civilizației române moderne în contextul cultural al anului 1924, cele trei volume: Forțele revoluționare, Forțele reacționare și Legile formației civilizației române, sunt ilustrate cu manuscrise originale ale Școlii Ardelene, Revoluției Pașoptiste din Muntenia, liberalismului lui I. C. Brătianu, „Convorbirilor literare”, „Semănătorului”, precum și ale lui Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga ș. a. Toate aceste documente sunt însoțite de citate din volume, pentru a face cât mai accesibile publicului ideile lui E. Lovinescu expuse în lucrarea sa. O altă secțiune a expoziției se referă la receptarea critică a Istoriei civilizației române moderne din vremea apariției și ilustrează polemicile dintre E. Lovinescu cu Nicolae Iorga și cu G. Călinescu, în mod special, ca și relațiile cordiale dintre E. Lovinescu cu Mihail Dragomirescu, Pompiliu Constantinescu, Tudor Vianu ș. a. Această parte este ilustrată mai ales cu piese originale de corespondență, însoțite de comentariile lui E. Lovinescu și ale interlocutorilor săi. Apoi, într-o altă secțiune, este ilustrată receptarea actuală a Istoriei civilizației române moderne. În fine, o secțiune specială a fost dedicată cenaclului Sburătorul, mai ales personajelor feminine din cadrul acestuia, fiind cunoscut faptul că acest cenaclu a fost cel mai deschis scriitoarelor, dintre care Hortensia Papadat - Bengescu este numele cel mai cunoscut.
Expoziţia poate fi vizitată în intervalul orar 9:00 – 13:30. Intrarea este liberă.