De la jumătatea anului trecut, datele Eurostat arată că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința investițiilor guvernamentale în Cercetare și Dezvoltare (R&D), cu un procent de 0,46% din Produsul Intern Brut (PIB), adică jumătate din cât investește Bulgaria și o cincime din media europeană, de 2,24% din PIB. În 2024, România a alocat doar 19,1 euro pe persoană pentru R&D, cea mai mică sumă dintre toate statele membre UE, media europeană fiind de 284,7 euro pe persoană, cu o creștere de 57% în ultimul deceniu. Dar avem un Plan Național de Dezvoltare și Inovare, aprobat în 2022, prin care cercetarea e finanțată cu 60 de miliarde de lei. O situație greu de explicat face ca această sumă să nu poată fi accesată pentru domeniile de cercetare, din cauza unei interpretări juridice a legislației - unii juriști consideră că Hotărârea de Guvern are nevoie de norme de aplicare pentru a se putea depune proiecte, în timp ce reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării susțin că banii pot fi accesați în baza legislației din 2004. Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a cerut Ministerului Educației și Cercetării o soluție clară pentru deblocarea banilor alocați cercetării. Dacă situația nu se va rezolva până pe 17 ianuarie, FACIAS va da în judecată ministerul de resort.
Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI IV), cu închiderea programelor până în orizontul 2030, a fost aprobat de Guvernul României pe 29.09.2022 prin Hotărârea Guvernului nr. 1188/2022. Inițial, PNCDI IV a fost elaborat și administrat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), apoi s-a schimbat structura Guvernului, cercetarea fiind inclusă în structura Ministerului Educației, astfel încât strategia e administrată de Autoritatea Naţională pentru Cercetare (ANC).
Teoretic, acesta este primul plan naţional care integrează toate instrumentele de finanţare pentru cercetarea românească, dar în practică, lucrurile s-au blocat înainte de a se începe investițiile. Planul de investiții trebuia să asigure un accent în plus pentru transferul tehnologic şi pentru stimularea parteneriatelor între institute naţionale de cercetare, între organizaţiile de cercetare şi mediul privat românesc, de asemenea pentru stimularea parteneriatelor internaţionale prin care entităţile de cercetare româneşti pot accesa fonduri disponibile prin programele Orizont Europa.
Conform declarațiilor politice de la momentul aprobării planului, acest program a fost gândit astfel încât să încurajeze păstrarea talentului românesc în cercetare în România, dar şi întoarcerea cercetătorilor plecaţi în străinătate din România, precum şi atragerea cercetătorilor străini în țara noastră. Dar banii au rămas blocați și nu s-a întâmplat nimic din ce se preconiza.
Interpretarea juridică a cadrului legislativ
Deși cercetarea ar fi putut beneficia de o mare parte din suma totală alocată prin acest plan multianual, suma totală fiind de 60 de miliarde de lei, în cei trei ani de când planul este operaţional s-au cheltuit doar circa 4,5 miliarde de lei, adică doar 6% din suma totală. Blocajul ar veni chiar de la Ministerul Educației, pentru că după aprobarea HG nr. 1188/2022 nu a dat și normele de aplicare, astfel încât să se poată depune legal proiecte. Însă reprezentanții MEC susțin că se pot cheltui acești bani în baza legislației în vigoare din anul 2004, prin prin Hotărârea de Guvern 1265 - astfel fiind posibilă și finanțarea proiectelor pentru care s-au alocat deja cele 4 miliarde de lei.
Fostul ministru al Cercetării Sebastian Burduja explica, în momentul aprobării planului, că banii se asigură din sume de la bugetul de stat, cu încadrare în limitele aprobate prin legile anuale ale bugetului, pentru perioada 2022 - 2030, precum și din fonduri externe nerambursabile și contribuții ale partenerilor în proiecte, cu respectarea tuturor reglementărilor legale în vigoare.
Acest al patrulea Plan Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare prevede investiții de 60 de miliarde de lei pentru modernizarea României, însă pentru a se cheltui suma alocată prin HG trebuie ca legile anuale privind bugetul statului să permită folosirea banilor de către ANC.
Ministerul Educaţiei este acuzat de Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor împotriva Abuzurilor Statului că ţine banii blocaţi, iar FACIAS va da în judecată instituția, dacă MEC nu va găsi o soluție de deblocare a acestor fonduri pentru cercetare până pe 17 ianuarie.
Proiectele finanțate din planul multianual
Din 2022 s-au finanțat câteva proiecte importante. În 2023, în investiția 5 din Plan - „Înființarea și operaționalizarea centrelor de competență” -, MCID a plătit 5,9 milioane de lei, pentru proiectele derulate de universități și instituții publice și institute naționale de cercetare-dezvoltare. Investiția 5 vizează înființarea a cinci centre de competență care vor desfășura activități de cercetare, în conformitate cu prioritățile strategice ale României și ale UE și a avut ca termen de finalizare sfârșitul anului 2025.
De asemenea, pentru Investiția 8 - „Dezvoltarea unui program pentru atragerea resurselor umane înalt specializare din străinătate în activități de cercetare, dezvoltare și inovare” - s-au plătit 14,9 milioane de lei. Investiția acordă finanțare pentru minimum 100 de proiecte de cercetare conduse de cercetători internaționali de vârf, afiliați la instituții-gazdă de cercetare din România și vor contribui la consolidarea capacității de cercetare a organizației-gazdă.
Recent, ANC a aprobat, la sfârşitul lunii decembrie 2025, lista proiectelor finanţabile pentru cele mai importante proiecte de cercetare, printre care se numără cele pentru centre de excelenţă, cu un buget de 1,5 miliarde de lei, dar autoritatea nu a depus suficiente eforturi pentru a sprijini depunerea proiectelor de cercetare, dezvoltare și inovare, în ultimii ani - ceea ce se observă foarte clar și din datele statistice analizate la nivel european de Eurostat.
Codașii Europei, conform Eurostat
În iulie 2025, datele Eurostat arătau că țara noastră a înregistrat cea mai scăzută alocare bugetară pentru Cercetare și Dezvoltare din UE în 2024, cu doar 19,1 euro pe persoană. La nivelul UE, media a fost de 284,7 euro pe persoană, în creștere cu 57% față de 2014, potrivit celor mai recente date Eurostat, cu privire la alocările de la bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare (GBARD).
În 2024, alocările de la bugetul de stat pentru cercetare și dezvoltare la nivelul UE s-au ridicat la 284,7 EUR pe persoană, o creștere de 57,0% față de 2014 (181,3 EUR pe persoană).
Cele mai mari alocări dintre țările UE au fost înregistrate în Luxemburg (759,2 EUR pe persoană), urmată la distanță de Danemarca (586,8 EUR) și Țările de Jos (542,7 EUR), iar cele mai mici alocări bugetare pentru cercetare și dezvoltare pe persoană au fost înregistrate în România (19,1 EUR pe persoană), Bulgaria (38,3 EUR) și Ungaria (58,7 EUR). Chiar și din aceste date reiese că România a alocat doar jumătate din suma plătită de Bulgaria pentru cercetare.
În ultimul deceniu analizat de Eurostat, între 2014 și 2024, toate guvernele UE și-au majorat alocările bugetare pentru cercetare și dezvoltare în termeni de euro pe persoană. Cele mai mari creșteri procentuale au fost înregistrate în Letonia (+313%, de la 19,1 euro pe persoană în 2014 la 78,9 euro în 2024), Slovenia (+252%, de la 78,3 euro la 275 de euro) și Lituania (+197%, de la 42,7 euro la 123 de euro).
În toate țările membre UE, mai mult de o treime din bugetul pentru cercetare și dezvoltare merge către fondurile universitare generale. În ceea ce privește distribuția pe obiective socioeconomice, 35,7% din GBARD a fost direcționat către avansarea generală a cunoașterii, finanțată în principal printr-o subvenție publică bloc cunoscută sub numele de fonduri universitare publice generale (GUF), utilizată de instituțiile publice de învățământ superior pentru a-și sprijini activitățile. În plus, 16,6% din GBARD a fost dedicat avansării generale a cunoașterii din alte surse decât GUF, 9,4% producției industriale și tehnologiei, 7,0% sănătății și 6,1% explorării și exploatării spațiului, conform Eurostat.
Planul multianual, structurat pe 10 programe de finanțare
PNCDI IV arată foarte bine pe hârtie, în teorie, dar practica arată contrariul. Planul urmărește - în teorie - stimularea excelenței în cercetarea fundamentală și la frontieră, în principal prin programul „IDEI”. La nivel declarativ, se dorește atragerea cercetătorilor de excepție (doctoranzi, postdoctoranzi, tineri cercetători) către sistemul național de cercetare, formarea unor generații preocupate de mediul științific european și internațional, și premierea performanței individuale în cercetare, prin programul „Resurse Umane”.
În expunerea de motive se urmărește stimularea performanțelor instituționale ale organizațiilor publice de cercetare prin programul „Organizații de cercetare performante” și se dorește creșterea capacității instituționale a institutelor naționale de cercetare-dezvoltate pentru rezolvarea problemelor economico-sociale specifice domeniului lor de activitate, prin programul „Nucleu”.
Mai aflăm, din documentele care au stat la baza aprobării de către Guvern a finanțării planului multianual, că se are în vedere dezvoltarea integrată și utilizarea eficientă a bazei materiale publice pentru cercetare, în cadrul programului „Infrastructuri de cercetare performante” și se urmărește creșterea contribuției activităților de cercetare-dezvoltare în adresarea provocărilor societale stabilite în Agenda Strategică de Cercetare, prin programul „Provocări”.
Tot la nivel declarativ, prin acest plan se urmărește realizarea de proiecte comune de cercetare - inovare, bazate pe parteneriatul dintre mediul de afaceri și mediul public/privat CDI, sprijinirea accesului actorilor economici la servicii CDI, precum și sprijinirea dezvoltării ecosistemelor de inovare prin programul „Parteneriate pentru Inovare”.
De asemenea, se urmărește creșterea competitivității sistemului național de cercetare în plan internațional, prin stimularea participării la programul-cadru pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene și prin cooperare bilaterală/multilaterală în domeniul cercetării și inovării, prin programul „Cooperări Europene și Internaționale” și se are în vedere susținerea participării organizațiilor de cercetare din România la programele științifice internaționale în domenii de interes strategic, prin programul „Cercetare în domenii de interes strategic”.
Banii alocați pentru cercetare au ca scop și dezvoltarea dialogului dintre știință și societate, prin deschiderea sistemului de cercetare și inovare către cetățeni prin programul „Știință și Societate”.