Ministerul Finanţelor va face plăţi pe bandă rulantă în ultimele zile ale anului în conturile firmelor care i-au asigurat servicii sau lucrări de investiţii, iar banii facturaţi vor ajunge în bănci. Lichiditatea din piaţă va creşte substanţial în luna ianuarie, iar ROBOR va coborî către cotaţii mai bune. Vestea rea este că surplusul de lichiditate va fi repede absorbit, iar din primăvară va reîncepe criza de bani.
Peste 17 miliarde de lei vor fi injectaţi de Ministerul Finanţelor în piaţă în ultima parte a lunii decembrie, bani care vor ajunge în conturile unor firme şi care vor ridica lichiditatea din bănci şi indirect vor contribui la scăderea ROBOR.
Este deja o tradiţie ca majoritatea guvernelor care s-au perindat pe la Palatul Victoria să facă cheltuieli masive în ultimele zile ale anului. De când am intrat în Uniunea Europeană, Ministerul Finanţelor stă la începutul lunii decembrie cu deficitul bugetar între 1-1,5% din PIB, iar în ultima lună acest deficit sare foarte aproape de 3%. Explicaţia este că Finanţele fac plăţile către agenţii economici care lucrează cu statul în ultima lună a anului, ca să vadă cât pot plăti şi cât nu, astfel încât să nu fie depăşit deficitul bugetar de 3%, negociat cu Uniunea Europeană. Restul plăţilor care nu mai încap în deficit se amână pentru anul viitor. Practic, cheltuielile se fac în avans, dar decontările abia în ultima zi din an.
Deficitul bugetar era de 0,78% din PIB la începutul lunii octombrie şi va ajunge în jur de 1% la începutul lunii decembrie. Atunci se vor achita facturile pentru cheltuielile publice făcute în avans până ce deficitul va ajunge foarte aproape de 3%. Creşterea PIB de la 1% la 3% înseamnă peste 17 miliarde de lei
ROBOR scade, dar nu pentru mult timp
Analiştii economici spun că excesul de lichiditate se va reface pe canalul cheltuielilor publice la începutul anului viitor. “Banii ajung în piaţa monetară, se fac plăţi pe facturi şi ajung în bănci”, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Un exemplu este Guvernul Cioloş, care a cheltuit 14 miliarde de lei în decembrie 2015 şi a trecut bugetul pe deficit de la un excedent de 5,3 miliarde de lei (0,76% din PIB) înregistrat în noiembrie.
“Se ştie că la final de an se fac cheltuieli publice foarte mari. E de aşteptat ca deficitul bugetar să ajungă la 3% la finalul anului. Probabil, acesta este motivul pentru care Ministerul de Finanţe nu a tăiat încă rezervele minime obligatorii” Ionuţ Dumitru, preşedinte Consiliul Fiscal
Atunci, în decembrie 2015, băncile aveau un surplus de lichiditate de 7,8 miliarde de lei, iar ROBOR la 3 luni era de 1,03%. După numai o lună, în ianuarie 2016, excesul de lichiditate a urcat până la 20,7 miliarde de lei, iar ROBORUL a scăzut la 0,98%, iar în februarie la 0,77%.
O situaţie similară este aşteptată şi în acest an, însă excesul de lichiditate va fi repede absorbit de nevoia de finanţare a bugetului. Finanţele vor absorbi surplusul de bani prin emisiunile de titluri de stat, nevoia de finanţare fiind cam de 3-4 miliarde de lei pe lună. ROBOR va scădea la începutul anului, însă va reintra repede pe creştere atât timp cât inflaţia va creşte şi bugetul va absorbi banii din bănci.
Cum a evoluat lichiditatea (miliarde lei)
Ianuarie Februarie Noiembrie Decembrie
2013 6,6 8,4 4,4 2,6
2014 5,7 11 6,8 6,9
2015 13,3 7,4 4,2 7,8
2016 20,7 13,2 3,8 4,5
2017 13,9 11,3 - -
Sursa: BNR
şi ROBOR
Ianuarie Februarie Noiembrie Decembrie
2013 5,88 5,92 2,66 2,50
2014 1,94 3,59 2,92 1,71
2015 1,58 1,42 1,15 1,03
2016 0,98 0,77 0,74 0,80
2017 0,87 0,84 - 2 (estimat)
Sursa: BNR
Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, va da drumul cheltuielilor bugetare la finele lunii decembrie