România a reuşit să aducă în ţară numai 400 de milioane de euro, din cele aproape 33 de miliarde de euro care ne-au fost alocate de către Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020. Astfel, la jumătatea celui de-al doilea exerciţiu financiar prin care România poate primi fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană, rata de absorbţie efectivă este de numai 1,1%. În acelaşi timp, Bulgaria a atras 850 milioane de euro, Cehia 1,38 miliarde de euro, Ungaria 2,14 miliarde de euro, iar Polonia 6,8 miliarde de euro. Banii atraşi de ţările vecine pe proiecte concrete au ajuns în economie, au creat locuri de muncă şi au generat PIB.
Uniunea Europeană a pus la dispoziţia România, în perioada 2014-2020, prin intermediul a nouă programe naționale, suma de 30,8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o medie de 1.546 de euro pe persoană. Pentru a primi aceşti bani, guvernului român trebuie să participe cu 5,6 miliarde de euro. Cele nouă programe finanţate de UE acoperă domeniile cele mai fierbinţi, zonele care se confruntă cel mai acut cu lipsa de finanţare.
Ne lipsesc proiectele
România a reuşit să producă proiecte eligibile, aprobate de Uniunea Europeană, pentru perioada 2014-2020, în valoare de 5,2 miliarde de euro, cea ce reprezintă numai 13,9% din suma care ne-a fost pusă la dispoziţie. În schimb, vecinii noştrii sunt mult mai activi şi inventivi. Ei au avut idei şi au reuşit să scrie proiecte mai multe şi mai bune decât noi. Astfel, ungurii au depus proiecte eligibile în valoare de 18,7 miliarde de euro, deşi au numai 9,5 milioane de locuitori, iar cehii de 9,85 miliarde de euro în condiţiile în care au o populaţie de 10,5 milioane. Dacă ne comparăm cu Polonia care are o populaţie de 38 milioane de locuitori, dezastrul este şi mai mare. Polonezii au depus proiecte eligibile în valaorae de 35,8 miliarde de euro, de peste şase ori mai mult decât românii în condiţiile în care populaţia lor este doar cu o treime mai mare decât a noastră.
Autorităţile de manangement, acreditate după doi ani
Nu ne lipsesc doar proiectele, ci şi interesul din partea autorităţilor. Unităţi de manangement aferente celor nouă programe de finanţare au fost acreditate abia în luna august 2017, după mai bine de doi ani de la punerea la dispoziţie a fondurilor. Fără acreditarea autorităţilor de management, Romînia nu poate deconta la Bruxelles facturile pentru proiectele europene. Problema este că nimeni nu răspunde de acest dezastru care ne-a costat miliarde de euro.
Ce arată execuţia bugetară
Execuţia bugetară din acest an ne arată că în opt luni, România a luat şapte miliarde de lei de la Uniunea Europeană şi alţi donatori internaţionali, fără să detalieze pe ce proiecte au venit aceşti bani. Însă cea mai mare parte a banilor, peste şase miliarde de lei, sunt subvenţii agricole.
Cum stăm comparativ cu vecinii
Ţara Suma alocată (mld euro) Suma/ locuitor ( euro) Suma proiecte aprobate (mld.euro) Procent Suma absorbită (mld.euro) Procent
România 37 1.546 5,2 13,9% 0,4 1,1%
Bulgaria 11,7 1.363 4,7 40,1% 0,875 7,5%
Ungaria 29,6 2.532 18,7 63,2% 2,14 7,2%
Cehia 32,5 2. 302 9,85 30,3% 1,38 4,2%
Polonia 105 2.262 35,8 34,2% 6,8 6,5%
Sursa: Comisia Europeană