Printre cei care nu sunt incluși în raportări ar putea fi persoane cu potențial periculos, care trebuie să urmeze tratament imediat, spun specialiștii.
Depresia, schizofrenia și tulburările bipolare sunt cele mai frecvente afecțiuni psihice întâlnite la români. Direcțiile de Sănătate Publică au statistici întocmite în funcție de raportările Centrelor de Sănătate Mintală sau ale Laboratoarelor de Sănătate Mintală. Conform acestora, în anul 2021, la Direcția de Sănătate Publică Argeș au fost înregistrați 1.661 pacienți noi care sufereau de afecțiuni psihice, cu 547 mai mulți față de anul precedent.
Calitatea vieţii poate declanşa afecţiuni
Motivele care au dus la creşterea numărului de îmbolnăviri sunt, în principal, de ordin social. Psihiatrii spun că oamenii sunt speriați de scumpiri, de faptul că își pot pierde ușor locurile de muncă și de lipsurile materiale. Mai puțin îi afectează problemele de natură sentimentală.
„Există tot felul de incertitudini şi nesiguranţe. Calitatea vieţii îndoielnică le aduce unor oameni probleme de cauză nevrotică. Numărul afecțiunilor crește și odată cu înaintarea în vârstă. Patologiile îşi păstrează cam aceeaşi incidenţă la mia de locuitori. Demenţele sunt ceva mai numeroase, dar aici pentru că a crescut şi speranţa de viaţă”, a explicat pentru Jurnalul, Victoria Irimia, medic primar psihiatru, doctor în ştiinţe medicale, membru al Asociaţiei Europene de Psihiatrie.
„Lipsesc evidenţele concrete”
Specialiștii avertizează că statisticile nu reflectă realitatea. Ar putea fi cu mult mai mulți! Din păcate, cea mai corectă statistică, a fost realizată până în anul 1990, când raportările erau stricte din acest punct de vedere.
„Marea problemă acum nu este numărul mare de pacienţi, ci faptul că lipsesc evidenţele concrete ale numărului total al tuturor pacienţilor, al diagnosticelor acestora şi o evidenţă clară a bolnavilor cronici şi a bolnavilor cu potenţial periculos. Aceste evidenţe erau foarte precise până în 1990. Se întâmplă ca, în virtutea inerţiei, la Piteşti, unde a rămas o doamnă care lucrează de multă vreme şi îşi face treaba, evidenţa să fie ceva mai corectă. Ar trebui să fie servicii întregi, cu un număr de angajaţi direct proporţional cu numărul de bolnavi care trebuie luaţi în evidenţă. Lucrurile nu sunt ţinute bine în mână! De aici, multe dezastre care au avut loc în toată ţara”, a declarat medicul Victoria Irimia.
„Sunt oameni care sub tratament duc o viaţă absolut normală”
În cabinetul unui medic psihiatru ajung mii de pacienţi în fiecare an. Unii care urmează tratament de o perioadă, alţii care au ajuns pentru prima dată la medicul specialist. Dacă o parte se duc singuri atunci când conștientizează că au o problemă şi doresc să se trateze, alţii nu acceptă că sunt bolnavi şi refuză să se prezinte la medic, iar în cele din urmă sunt duşi de rude sau de apropiaţi.
„Activitatea de sănătate mintală a fost fondată de mine, am văzut foarte atent această evoluţie timp de 45 de ani, dacă nu mai mult. Am peste 5.000 de pacienţi anual. Ne vedem periodic, în fiecare lună. Există bolnavi psihic cronici care, din nefericire, pot să fie periculoşi pentru ei înşişi sau pentru anturajul lor. Marea problemă nu este diagnosticarea, ci administrarea unei terapii. Trebuie să ştii tot, de când a fost în burta mămicii lui, cum a evoluat, de când au apărut problemele, dacă a fost un factor care le-a declanșat... Sunt oameni care sub tratament duc o viaţă absolut normală. În ceea ce priveşte diferenţierea în psihiatrie, trebuie făcută între bolnavul psihic cronic, bolnavul psihic acut sau cel cu o problemă de mai scurtă durată. Totul este ca noi să ţinem o astfel de evidenţă diferenţiat şi să ştim exact câţi dintre pacienţii noştri ridică probleme de lungă durată şi câţi de scurtă durată”, a explicat Victoria Irimia, cunoscută ca unul dintre fondatorii şcolii de psihiatrie româneşti.
Sechelele pandemiei
Chiar şi în cazul depresiei, cea mai întâlnită boală psihică, trebuie cunoscut trecutul pacientului pentru a i se putea administra cel mai eficient tratament, iar indicaţiile medicului să ducă la o îmbunătăţire a stării de sănătate. „Sunt foarte mulţi oameni care au probleme de dispoziţie și este esenţial să ştim dacă s-a născut cu o anumită vulnerabilitate sau dacă a făcut un episod, două, depresive. Este cu totul altceva, dacă boala este în ADN-ul persoanei respective sau este vorba de episoade la care omul a reacţionat sau la care majoritatea oamenilor pot să reacţioneze”, a precizat medicul psihiatru. Pandemia de coronavirus şi-a pus amprenta asupra multor persoane, fie că erau cunoscute cu probleme psihice, fie că nu. „Sigur că da, ne-a afectat pandemia. Izolarea, frica îl afectează pe om. Frica de necunoscut! M-au sunat pacienţi, mi-au cerut sfatul. De altfel, suntem singura unitate ambulatorie care a funcţionat când toate celelalte erau închise. Medicina nu este o meserie, este o misiune şi medicul trebuie să accepte şi un anumit grad de periculozitate pentru cel care şi-a ales această profesie”, a precizat Victoria Irimia.
34.744 numărul total al pacienților cu afecțiuni psihice aflați în evidențele județului Argeș, în anul 2021
În Argeș, nu a crescut doar numărul general al pacienților, ci și al celor bolnavi psihic periculoși, care în anul 2021 a ajuns la 521 de persoane, cu 11 mai multe față de 2020. Cei mai mulți dintre bolnavii noi ai anului 2021 provin din mediul urban, adică 373, în timp ce din mediul rural sunt 148. Toți aceștia urmau un tratament în ambulatoriu.
„Marea problemă acum nu este numărul mare de pacienţi, ci faptul că lipsesc evidenţele concrete ale numărului total al tuturor pacienţilor, al diagnosticelor acestora şi o evidenţă clară a bolnavilor cronici şi a bolnavilor cu potenţial periculos”