Turnurile fumegânde ale reactoarelor Isar II, Emsland și Neckarwestheim II ar urma să se închidă pentru totdeauna până sâmbătă la miezul nopții, în timp ce Berlinul își pune în aplicare planul de a produce energie electrică complet regenerabilă până în 2035.
După ani de tergiversări, Germania s-a angajat să renunțe definitiv la energia nucleară după ce dezastrul de la Fukushima din Japonia din 2011 a produs radiații în aer și a îngrozit întreaga lume.
Reducerea definitivă a fost amânată din vara anului trecut până în acest an, după ce invazia Moscovei în Ucraina a determinat Germania să oprească importurile de combustibili fosili din Rusia. Prețurile au crescut vertiginos și au existat temeri de penurie de energie în întreaga lume. Acum însă, Germania este din nou încrezătoare în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze și extinderea surselor regenerabile de energie.
Sectorul nuclear comercial al Germaniei a început odată cu punerea în funcțiune a reactorului Kahl în 1961: promovat cu entuziasm de politicieni, dar întâmpinat cu scepticism de companii.7 centrale comerciale s-au alăturat rețelei în primii ani, iar criza petrolieră din anii 1970 a contribuit la acceptarea de către public.
Cu toate acestea, expansiunea a fost încetinită pentru a nu afecta sectorul cărbunelui, a declarat Nicolas Wendler, purtător de cuvânt al grupului industrial german KernD, care se ocupă de tehnologia nucleară.
În anii 1990, mai mult de o treime din energia electrică din Germania nou-reunificată provenea de la 17 reactoare.
În deceniul următor, un guvern de coaliție care includea Verzii , și care au apărut din mișcarea anti-nucleară din anii 1970, a introdus o lege care ar fi dus la eliminarea treptată a tuturor reactoarelor până în jurul anului 2021.
Guvernele conduse de fostul cancelar Angela Merkel, conduse de conservatori, au revenit asupra acestui subiect, până la Fukushima.