Începând cu alegerilor prezidențiale care au avut loc în anul 2004, adică exact acum 20 de ani, o serie de candidați perdanți au avut, ulterior consumării scrutinelor electorale pentru prima funcție în stat, ghinion, atât din punct de vedere politic, cât și din punct de vedere juridic sau chiar medical.
2004 a fost anul cu alegerile prezidențiale care au declanșat 20 de ani de administrație de „dreapta”, în România. În primul tur de scrutin, pe primul loc a ieșit cel mai puternic lider politic al acelor vremuri, Adrian Năstase, președintele PSD. Acesta obținea 40,97% din voturi, adică 4.278.864 de voturi. Pe locul al doilea, a ieșit liderul PD și copreședintele defunctei alianțe D.A. PNL-PD, Traian Băsescu, cu 33,92%, reprezentând 3.548.235 de voturi.
Pe locul al treilea s-a clasat Corneliu Vadim Tudor, președintele PRM, cu 12,57% (1.313.714 voturi), urmat de liderul de atunci al UDMR, Marko Bela, cu 5,10% (533.446 voturi), de Gheorghe Ciuhandu, de la PNȚCD, cu 4,90% (198.394 voturi) și de Gigi Becali, lider al PNG, cu 1,77% (184.560 de voturi).
Bătălia finală a turului al doilea s-a dat între liderul PSD, Adrian Năstase, și liderul Alianței D.A., Traian Băsescu. Acesta din urmă a câștigat alegerile prezidențiale cu un scor de 51,23%, reprezentând 5.126.894 voturi, în timp ce Adrian Năstase a pierdut acest scrutin cu 48,77%, reprezentând 4.881.520 de voturi.
Adrian Năstase, executat de două ori
Marele perdant ala agerilor prezidențiale din anul 2004 a fost, astfel, Adrian Năstase, însă problemele acestuia post-alegeri abia aveau să înceapă. La acel moment electoral, Adrian Năstase era președinte al Partidului Social Democrat și prim-ministru. La alegerile parlamentare din 2004, a fost ales deputat, iar, din această calitate, a devenit președintele Camerei Deputaților. Funcția de premier a fost pierdută, după ce Traian Băsescu a reușit să-și impună Guvernul Alianței D.A.
În luna aprilie a anului 2005, practic la câteva luni după alegerile prezidențiale pierdute, Adrian Năstase a fost înlocuit de la conducerea PSD de către Mircea Geoană, cel care a fost ministru al Afacerilor Externe în Guvernul Năstase. Acesta din urmă a primit funcția de președinte executiv al PSD. Tot la câteva luni după pierderea alegerilor prezidențiale, DNA a început să-i fabrice lui Adrian Năstase mai multe dosare penale. În urma rostogolirii în spațiul public a acestor chestiuni, Adrian Năstase a demisionat, în 2066, din funcția de președinte al Camerei Deputaților. Doi ani mai târziu, la alegerile parlamentare din 2008, Năstase a fost ales deputat pe listele PSD, ocupând funcția de vicepreședinte al Camerei, până în februarie 2012. La data de 20 iunie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat pe Adrian Năstase la 2 ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul Calității”. În aceeași seară, la locuința sa, atunci când polițiștii au venit să-l ridice, Adrian Năstase a încercat să se împuște cu un revolver. Încarcerat, fostul premier a fost eliberat din penitenciar la data de 18 martie 2013. După care, la data de 6 ianuarie 2014, Înalta Curte i-a aplicat o a doua condamnare, de data aceasta de 4 ani de închisoare cu executare, în dosarul „Zambaccian”. Pe 23 iulie 2014, Năstase a fost eliberat condiționat și s-a retras din viața politică.
Candidatul Ciuhandu a luat doar cu suspendare
Nu doar Adrian Năstase a cunoscut gustul amar al înfrângerii în alegerile prezidențiale din 2004, ci și un alt contracandidat. Este vorba despre Gheorghe Ciuhandu.
Fost primar al Municipiului Timișoara, din partea PNȚCD, acesta a fost condamnat, în anul 2019, de către Curtea de Apel Timișoara, la o pedeapsă definitivă de trei ani de închisoare cu suspendare. Sentința a fost pronunțată într-un dosar instrumentat de DNA, privind finanțarea ilegală a Clubului de Fotbal Politehnica Timișoara.
Controversatul rezultat din 2009 l-a lăsat pe Geoană fără partid
Nici alegerile prezidențiale din anul 2009 nu au făcut excepție, din aceste perspective. În primul tur de scrutin, pe primul loc s-a clasat candidatul PDL, Traian Băsescu, care a obținut 32,44%, adică 3.153.640 de voturi. Pe locul al doilea, s-a clasat candidatul PSD, Mircea Geoană, cu 31,15%, reprezentând 3.027.838 de voturi. Pe locul al treilea, s-a situat candidatul PNL, Crin Antonescu, cu 20,02% reprezentând 1.945.831 voturi, urmat de Corneliu Vadim Tudor de la PRM, cu 5,56% (540.380 de voturi), de Kelemen Hunor de la UDMR, cu 3,83% (372.746 voturi), de independentul Sorin Oprescu, cu 3,18% (309.714 voturi) și de Gigi Becali, cu 1,91% (186.390 de voturi).
Turul al doilea a fost câștigat, într-un mod care nici astăzi nu a fost elucidat, de către Traian Băsescu, cu 50,34%, reprezentând 5.277.068 de voturi, în timp ce candidatul PSD, Mircea Geoană, a fost declarat pierzător, cu 49,66%, reprezentând 5.206,747 voturi, devenind, astfel, marele perdant al acelor alegeri.
Mircea Geoană ocupa funcția de președinte al PSD din martie 2005, însă, în februarie 2010, a fost înlocuit, la Congres, de către Victor Ponta. Apoi, în decembrie 2010, Mircea Geoană a fost suspendat din PSD pentru o perioadă de șase luni, iar, la data de 2 noiembrie 2011, a fost revocat din funcția de președinte al Senatului. Pentru ca, în 22 noiembrie 2011, să fie exclus din Partidul Social Democrat.
Geoană a revenit în PSD în octombrie 2012, candidând pe listele acestui partid pentru un alt mandat de senator.
Independentul Sorin Oprescu, 10 ani și 8 luni cu executare
Un alt candidat la prezidențialele din 2009 care a avut și are încă probleme este Sorin Oprescu. El provine tot din rândul PSD, dar a candidat și a fost ales ca independent în funcția de primar general al Capitalei, la alegerile din anul 2008. În 2012, a fost reales edil al Bucureștiului, tot ca independent, însă mandatul său nu a ajuns la termen, deoarece, în septembrie 2015, a fost reținut de DNA într-un dosar de luare de mită, Tribunalul București emițând pe numele lui un mandat de arestare preventivă. Sorin Oprescu a fost suspendat din funcția de primar general.
După un lung proces, la data de 13 mai 2022, Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de 10 ani și 8 luni de închisoare cu executare. El se află, în prezent, în Grecia, la Atena, instanțele elene respingând cererea autorităților române de extrădare.
Nici traseul politico-judiciar al candidatului la alegerile prezidențiale din 2009 Gigi Becali nu a fost unul lipsit de peripeții. În 2012, latifundiarul din Pipera a obținut un mandat de deputat în Parlamentul României, pe listele PNL. În 11 februarie 2013, și-a dat demisia din formațiunea liberală, iar, la data de 4 iunie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat la trei ani de închisoare cu executare în dosarul „Valiza”. Anterior, în luna februarie a aceluiași an, Becali a mai fost condamnat cu suspendare într-un dosar vizând sechestrarea hoților care i-au furat mașina.
După alegerile din 2014, cinci competitori au făcut cunoștință cu procurorii
Primul tur al următoarelor alegeri prezidențiale, care au avut loc în anul 2014, îl regăsea pe liderul PSD, Victor Ponta, pe primul loc, cu 40,44%, reprezentând 3.836.093 de voturi. Pe locul al doilea s-a clasat candidatul PNL, Klaus Iohannis, cu 30,37%, reprezentând 2.881.406 voturi.
Următoarele locuri au fost ocupate de candidații Călin Popescu Tăriceanu, independent, cu 5,36% (508.572 voturi), Elena Udrea de la PMP, cu 5,20% (493.376 voturi, independent Monica Macovei, cu 4,44% (421.648 voturi), Dan Diaconescu de la PP-DD, cu 4.03% (382.526 voturi), Corneliu Vadim Tudor de la PRM, cu 3,68% (349.416 voturi) și Kelemen Hunor de la UDMR, cu 4.47% (329.727 voturi).
În turul al doilea, a avut loc cea mai spectaculoasă răsturnare de situație. Candidatul PNL, Klaus Iohannis, a ieșit pe primul loc, cu 54,43%, obținând 6.288.765 de voturi, în timp ce liderul PSD, Victor Ponta, a ieșit abia pe locul al doilea, cu 45,56%, obținând 5.264.383 de voturi.
Marele perdant al acelor alegeri a fost, astfel, liderul PSD, Victor Ponta, care devenise președintele social-democraților în februarie 2010, când l-a dat jos pe Mircea Geoană. Ponta a pus bazele Uniunii Social-LIberale (USL), iar, în mai 2022, după ce USL a dărâmat, prin moțiune de cenzură, Cabinetul Ungureanu, Victor Ponta a fost ales premier al Guvernului României. După alegerile generale din 2012, Victor Ponta a fost reconfirmat în funcția de șef al Executivului, iar Guvernul USL a rămas în funcție până în februarie 2014, când liderul PNL de la acel moment, Crin Antonescu, a declarat că PNL iese de la guvernare. Odată cu această decizie, s-a format Guvernul Ponta III, cu sprijinul UDMR, UNPR și PC.
După pierderea alegerilor prezidențiale din 2014, asemenea lui Adrian Năstase, Victor Ponta a început să aibă probleme. DNA i-a fabricat un dosar, fiind trimis în judecată împreună cu fostul ministru al Transporturilor, Dan Șova, fiind acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată și evaziune fiscală. La finalul anului trecut, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a achitat definitiv pe Victor Ponta în acest dosar, pentru că fapta nu există.
În noiembrie 2015, după ce președintele proaspăt ales Klaus Iohannis i-a cerut, fără succes, demisia, plecarea lui Ponta din fruntea Executivului s-a produs ca urmare a tragediei de la clubul Colectiv. Ponta a demisionat și de la conducerea PSD, locul său fiind luat de Liviu Dragnea.
În 2016, Ponta a fost ales pe listele PSD ca deputat, iar în vara anului 2017, după moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu, Victor Ponta a fost exclus din partid. Ulterior, el și-a înființat propria formațiune, Pro România. În prezent, Victor Ponta este consilier onorific al premierului Marcel Ciolacu.
Udrea, încarcerată și în prezent. Tăriceanu, achitat de două ori
Alegerile prezidențiale din 2014 nu au însemnat doar pentru Victor Ponta finalul carierei politice, ci și pentru fosta blondă de la Cotroceni, Elena Udrea. Aceasta a candidat la acel scrutin din calitatea de președinte al PMP, partid fondat de familia lui Traian Băsescu. Chiar după anunțul oficial al alegerilor, DNA a început seria de dosare care vizau anturajul Elenei Udrea. Începând cu fostul soț Dorin Cocoș, dar și cu prietena ei, Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, Elena Udrea însăși s-a ales cu multe dosare penale, ordonanțe de reținere, mandate de arestare preventivă și trimiteri în judecată,
Elena Udrea este condamnată definitiv la 6 ani de închisoare în dosarul „Gala Bute” și se află și la acest moment încarcerată în Penitenciarul Târgșor.
După participarea la alegerile prezidențiale din anul 2014, un alt lider important a avut probleme cu „sistemul”. Este vorba despre fostul președinte al PNL, Călin Popescu Tăriceanu. Pentru nemulțumirea sa legată de faptul că PNL fuziona cu cei de la PDL, Tăriceanu a plecat din partid și a fost ales, cu sprijinul PSD, în funcția de președinte al Senatului, începând cu anul 2014.
În 7 iulie 2016, DNA l-a trimis pe Tăriceanu în judecată într-un dosar fabricat care avea ca obiect presupusa săvârșire de către acesta a infracțiunilor de mărturie mincinoasă și de favorizare a infractorului. Instanța l-a achitat definitiv în 23 mai 2019.
La data de 15 decembrie 2021, Parchetul General l-a trimis în judecată, de asemenea, pe Călin Popescu Tariceanu, într-un dosar de uzurpare de calăți oficiale. În 20 martie 2022, Înalta Curte l-a achitat și în legătură cu aceste acuzații. Însă, după alegerile parlamentare din anul 2020, Călin Popescu Tăriceanu s-a retras din viața politică.
Până și Monica Macovei are probleme
Lista candidaților care au avut ghinion, după participarea la alegerile din 2014, este chiar „mama” sistemului judiciar al lui Traian Băsescu, inventatoarea Laurei Codruța Kovesi, fosta ministră a Justiției Monica Macovei. La zece ani de la acel moment, în aprilie 2024, Macovei a fost condamnată de Judecătoria Mangalia la o pedeapsă de 6 luni de închisoare cu suspendare pentru accidentarea gravă, din culpă, a unui motociclist,
Instanța de fond a dispus ca Monica Macovei să presteze și 60 de zile în folosul comunității la DGASPC Sector 2 sau la ADP Sector 2. Dosarul se află în apel, la Tribunalul Constanța.
Nici candidatul Dan Diaconescu nu poate să spună că viața sa a continuat normal după participarea la alegerile din 2016. Patronul OTV a fost condamnat, imediat după aceste alegeri, la 5 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru șantaj. El a fost eliberat condiționat în noiembrie 2016.
Anul trecut, Dan Diaconescu a fost arestat într-un dosar de sex cu minori și a fost trimis în judecată.
În 2019, candidatul PSD, dat „la lei” chiar de partid
Ultimele alegeri prezidențiale din 2019 au generat, după primul tur, un clasament condus de Klaus Iohannis, cu 37,8%, urmat de președintele PSD de atunci, Viorica Dăncilă, cu 22,26%, de Dan Barna, de la USR, cu 15,02%, și de independentul Mircea Diaconu, cu 8,85%. Pe lista de candidați s-a mai aflat, printre alții, și Alexandru Cumpănașu, care a obținut 1,53% din voturi.
Bătălia din turul al doilea s-a dat între președintele în funcție, Klaus Iohannis, și candidata PSD, Viorica Dăncilă, primul câștigând alegerile cu 66,09 la sută.
Ei bine, după ce a pierdut alegerile prezidențiale, Viorica Dăncilă a pierdut și șefia PSD, după ce, în prealabil, guvernul condus de ea a fost dat jos prin moțiune de cenzură inițiată de PNL și USR, dar și cu sprijinul la vot al ALDE, Pro România și chiar din interiorul PSD. Viorica Dăncilă a fost înlocuită de Marcel Ciolacu și a părăsit viața politică.
Precizam mai sus, că, la aceste alegeri, a candidat și ONG-istul Alexandru Cumpănașu, cunoscut opiniei publice drept nașul uneia dintre adolescentele ucise de Gheorghe Dincă, din Caracal. În 2022, DNA l-a trimis în judecată pe Cumpănașu într-un dosar de fals în declarații, fapte presupus a fi fost săvârșite în anul 2016, dar, la 18 iunie 2024, Tribunalul București a dispus achitarea. Sentința nu este definitivă.