Marcel Ciolacu, premierul României și președintele PSD, se află printre aceștia. Chiar dacă a respins până acum ideea unei candidaturi prezidențiale, conform cutumei politice, liderii de partid sunt adesea împinși să intre în cursa electorală.
O situație similară se aplică și președintelui PNL, Nicolae Ciucă. Acesta a afirmat că, în cazul în care partidul îi va solicita, își va asuma candidatura. În ipoteza demisiei lui Iohannis, Nicolae Ciucă ar putea ocupa interimatul în calitate de președinte al Senatului, oferindu-i o vizibilitate crescută înaintea alegerilor.
În rândul opoziției, se conturează mai multe variante. Cătălin Drulă, liderul USR, este privit ca un nume cert în cursa electorală și ar putea beneficia și de sprijinul altor partide de dreapta, precum PMP și Forța Dreptei. În 2019, USR a fost reprezentat de Dan Barna în alegerile prezidențiale.
AUR pare să își desemneze candidatul în persoana lui George Simion. Deși liderul AUR a menționat că partidul are și alte opțiuni, acesta își conturează deja imaginea ca potențial concurent pentru funcția supremă, consolidându-și vizibilitatea în spațiul public.
Un adversar semnificativ pentru Simion ar putea fi Diana Șoșoacă, fostă colegă de partid. Senatoarea, cunoscută pentru poziții propagandiste pro-ruse, a avut deja divergențe cu liderul AUR.
Dacian Cioloș ar putea intra și el în cursă, după ce a părăsit USR și a fondat un nou partid, exprimându-și interesul pentru o funcție de conducere în stat.
Sondajele de opinie indică șanse reale pentru Mircea Geoană, adjunctul șefului NATO. Chiar dacă nu mai este afiliat unui partid, Geoană a sugerat în mai multe apariții că ar fi interesat de o candidatură, având deja o experiență în cursa prezidențială din 2009, când a fost învins la limită de Traian Băsescu.