Ioana şi Ionuţ Codrin Vîntu au fost dintotdeauna discreţi, mereu în umbra mult mai celebrului lor tată, părintele mega-escrocheriei FNI, Sorin Ovidiu Vîntu. Şi-au făcut studiile în străinătate, dar au revenit în ţară şi au apărut în public doar când au anunţat, în 2011, că au ieşit din acţionariatul Realitatea Media. Şi-au încercat norocul în mai multe domenii, de la servicii medicale la consultanţă şi de la crearea de site-uri la comerţ prin chioşcuri, dar au eşuat în toate. Şi, oricât s-au ferit, tot cu penali s-au asociat. Unul din principalii lor parteneri este anchetat de procurori pentru evaziune fiscală.
Fraţii Ioana şi Ionuţ Codrin Vîntu au înfiinţat, începând cu anul 2009, şapte societăţi comerciale, cu activităţi dintre cele mai diverse, toate în Bucureşti.
O amară coincidenţă face ca două din firmele copiilor să aibă sediul social chiar în spaţiul de pe Splaiul Unirii unde funcţiona, cu mai bine de un deceniu înainte, fondul de investiţii Gelsor, a tatălui lor, Sorin Ovidiu Vîntu
Una din societăţile care funcţiona în fostul sediu Gelsor este Primo Baby International SRL, înfiinţată în 2009, specializată în restaurante. Firma nu are nici un angajat şi a raportat pentru anul 2015 pierderi de circa 51.000 lei. Asociat unic este Ionuţ Codrin Vîntu, în timp ce funcţia de director general îi revine lui Matei Laurenţiu Vişan, acesta fiindu-i partener şi în Exotic Smoothie SRL, cealaltă firmă cu sediul în locul fostei Gelsor. Exotic Smoothie a fost înfiinţată tot în 2009, dar a fost suspendată după doar un an de zile. Societatea opera câteva buticuri stradale în Bucureşti şi Neptun, nu avea nici un angajat şi raporta Ministerului de Finanţe afaceri zero.
Evazionist cu materiale de construcţii
Matei Laurenţiu Vişan trebuie să-i fi produs ceva nelinişti partenerului său, Ionuţ Codrin Vîntu. Asta chiar şi în condiţiile în care fiul lui SOV nu ştia de preocupările sale penale. În octombrie 2015, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au efectuat nu mai puţin de 63 de percheziţii, în şapte judeţe şi Capitală, într-un dosar de evaziune fiscală cu materiale de construcţii, în care Matei Laurenţiu Vişan era acuzat de faptul că ar fi coordonat o reţea de firme fantomă, prin care a prejudiciat bugetul de stat cu 22,5 milioane de lei.
Eşec şi în IT şi catering
Tot în anul 2009, Ioana Vîntu a fondat Online Business Consulting SRL, alături de Richeard Constantin Tufeanu. Firma care avea ca domeniu de activitate crearea de portaluri web şi-a suspendat activitatea în 2010, cu 0 cifră de afaceri şi fără nici un angajat. De remarcat faptul că Richeard Constantin Tufeanu a fost directorul IT al grupului media Realitatea- Caţavencu.
În 2011, Ionuţ Codrin Vîntu îşi încerca norocul şi în catering, punând bazele firmei Vic Trade Consulting SRL. Reţeta eşecului se perpetuează şi aici: nici un angajat, iar până în 2014, când a depus ultimul bilanţ fiscal, raporta pierderi de 600.000 lei şi datorii de 800.000 lei. În plus, Vic Trade Consulting apare ca răuplatnică în mai multe dosare din instanţele Capitalei.
Tot în domeniul IT activa şi Way I Do International SRL, înfiinţată în 2010 de fraţii Ioana şi Ionuţ Codrin Vîntu. Ca şi în cazul celorlalte business-uri încercate de copiii lui SOV, şi acesta a avut afaceri 0 şi nici un angajat, până la lichidarea sa, în martie 2016.
Îşi încearcă norocul şi în medicină
În 2012, Ioana şi Ionuţ Codrin Vîntu îşi încearcă norocul şi în domeniul medical, înfiinţând Doctorpedia SRL. O clinică medicală cu o activitate mai degrabă modestă: afaceri de nici 315.000 lei şi un profit de 30.000 lei în 2015, cu patru angajaţi. În schimb, Doctorpedia SRL are datorii de peste 1,3 milioane lei, dar şi numeroase procese în care apare ca debitoare, atât pentru angajaţii săi, cât şi pentru partenerii de afaceri. Până în 2014, administratora clinicii era dr. Mihaela Iuliana Zaharia, chirurg plastician la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. În fine, în 2013, fraţii Ioana şi Ionuţ Codrin Vîntu mai încearcă o dată şi pun bazele International Medical Network SRL, specializată în consultanţă pentru afaceri şi management. Evident, şi această firmă declară afaceri 0.
Băgaţi în afacerile necurate ale tatălui
Chiar dacă Sorin Ovidiu Vîntu a încercat să-şi ţină departe copiii de afacerile sale penale, Ioana şi Ionuţ Codrin tot apar în rechizitoriile procurorilor. Astfel, o parte din banii furaţi de la Petromservice au ajuns în conturile celor doi fraţi. Este şi dosarul în care SOV şi ceilalţi inculpaţi trebuie să plătească despăgubiri de peste 83 de milioane de euro. Din acest motiv, instanţa a pus sechestru pe uriaşa proprietate a afaceristului, amplasată la marginea oraşului Otopeni. Chiar şi aşa, SOV figura şi în anul 2016 în topul celor mai bogaţi români, cu o avere estimată la 34- 35 milioane de euro.
Sorin Ovidiu Vîntu este unul dintre cei mai huliţi oameni de afaceri post-decembrişti. Sute de mii de români, mânaţi de lăcomie şi ignoranţă, au rămas fără averi după ce au vândut tot ce aveau pentru a investi în FNI. La 17 ani de la prăbuşirea fondului, aproape 15.000 de români mai au de primit peste 300 de milioane de lei de la stat, acelaşi stat care a plătit déjà 430 de milioane de lei din bani publici păgubiţilor FNI. În 2007, SOV avea o avere de 2,3 miliarde de dolari. Afaceristul controla mai bine de 700 de firme în România, Republica Moldova, Cipru şi Marea Britanie, prin intermediul cărora derula afaceri în imobiliare, bănci (Banca Româna de Scont, Banca de Investiţii şi Dezvoltare), asigurări (Omniasig, Delta Asigurări), brokeraj şi a dezvoltat un imperiu media, Realitatea- Caţavencu. În vremurile sale de glorie, grupul de presă avea circa 20 de televiziuni, posturi de radio, ziare, reviste şi site-uri. Condamnat definitiv în februarie 2017 la opt de ani de închisoare în dosarul FNI, Vîntu ispăşeşte o altă pedeapsă, de şase ani şi două luni, pentru devalizarea Petromservice. Afaceristul mai are două condamnări definitive: un an de închisoare pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă şi doi ani pentru favorizarea lui Nicolae Popa, în dosarul FNI. Originea averii fabuloase a lui SOV a fost mereu învăluită în mister, iar felul în care a ştiut să şi-o dezvolte a fost, de regulă, încadrat în Codul Penal, de unde şi condamnările sale. Prima experienţă după gratii a avut-o înainte de 1989, când a făcut închisoare pentru delapidare. A fost perioada când ar fi devenit şi colaborator al Securităţii, cu numele conspirativ “Nuş”.