Slaba competitivitate a produselor este determinată de schimbările climatice, care afectează creșterea culturilor agricole. Deșertificarea, înmlăștinarea, alunecările de teren și eroziunea, apariția unor fenomene meteo extreme și existența unor păduri îmbătrânite sunt astăzi marile provocări pentru agricultura românească. Prin Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu 2025 - 2031, pus în transparență decizională de către Executiv, se are în vedere realizarea unor investiții consistente pentru a combate extinderea efectelor produse de aceste fenomene. România are 9 milioane de hectare de terenuri agricole, însă nici măcar o treime nu sunt irigate.
1,6 milioane de hectare pot fi irigate astăzi în România
43% din suprafața agricolă, afectată
Obiectivul Guvernului este creșterea suprafeței funcționale din suprafață viabilă economic pentru irigații de la 70% în anul 2020, la 90% în anul 2030, iar în ceea ce privește proiectele de desecare/drenaj obiectivul vizat este cel de creștere a suprafeței de teren funcționale. În prezent, ca urmare a condițiilor naturale de relief, sol și influenței nefavorabile a schimbărilor climatice, degradarea terenurilor afectează în România 6,367 de milioane de hectare cu folosință agricolă, respectiv 43% din suprafața agricolă a țării.
Alternanța fenomenelor meteorologice extreme, evenimente hidrologice majore (furtuni, grindină, ploi abundente și inundații, chiar tornade) urmate de lungi perioade de secetă hidrologică și pedologică, tind să devină caracteristica climatică principală pe arealele temperat continentale, cu puternic impact asupra degradării solurilor și reducerea resurselor naturale.
Cât ne-a costat seceta în ultimii 14 ani
După 2010, România s-a confruntat cu câteva episoade de secetă severă. Cel mai grav a fost în acest an, el fiind cel mai secetos de când se fac înregistrări meteorologice în România. Pentru a compensa parțial pierderile suferite de fermieri din cauza acestui fenomen care a tot crescut în intensitate, de la bugetul de stat au fost plătite în anul agricol 2011-2012 aproape 179 de milioane de lei, iar în perioada aprilie - septembrie 2015, circa 295,5 milioane de lei. Câțiva ani mai târziu, în 2020, Executivul plătea de la bugetul de stat despăgubiri de 1,08 miliarde de lei. Suma era de aproape cinci ori mai mare decât bugetul alocat în acel an pentru dezvoltarea sistemului de irigații (232 de milioane de lei) și era mai mare decât toate investițiile făcute în infrastructura principală în ultimii patru ani, prin Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii (PNI), care trebuia finalizat în decembrie 2020. Pentru culturile afectate de seceta din vara anului 2022, Guvernul a acordat despăgubiri prin intermediul unei scheme de ajutor de stat sub formă de grant financiar în valoare de 306,5 milioane de lei. Cele mai mari despăgubiri acordate sunt de departe cele pe care Guvernul le va achita anul acesta, valoarea lor fiind de două miliarde de lei.
100.000 de hectare, transformate în deșert
România este una dintre țările Uniunii Europene grav afectate de fenomenul deșertificării. Cele mai vizibile efecte ale acestui fenomen sunt zona Olteniei (zonă cuprinsă între Corabia, Calafat și Craiova). Aici, în zone unde altădată erau pajiști și păduri nu mai este astăzi decât nisip. Nu mai puțin de 100.000 de hectare întinse de-a lungul Dunării au devenit o zonă aridă, deșertificată. Extinderea fenomenul a devenit mult mai vizibilă în ultimii 20 de ani. Astăzi, terenurile nisipoase pe care nu se mai poate face agricultură tradițională au ajuns la 400.000 de hectare, iar specialiștii atrag atenția că alte 800.000 de hectare sunt în pericol de a deveni deșert într-un deceniu.