Potrivit unui comunicat al Ministerului Dezvoltării, pentru eficientizarea programului, prin actul normativ se propune încadrarea, în categoria cheltuielilor eligibile, și a cheltuielilor pentru elaborarea expertizelor tehnice, în vederea încadrării clădirilor într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție, pentru elaborarea auditului energetic și pentru elaborarea certificatului de performanță energetică după intervenţie.
Totodată, se elimină termenul de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat pentru transmiterea solicitărilor de includere în Program și a aprobării listelor-sinteză cu obiectivele propuse spre finanțare prin raportare la creditele de angajament aprobate anual cu această destinație, prevăzute în legea bugetară anuală.
„Prin aceste modificări, beneficiarii au posibilitatea să transmită Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației solicitarea de includere în Program și necesarul de sume de la bugetul de stat, în orice moment, iar listele vor fi întocmite și aprobate/completate pe măsura constatării îndeplinirii cerințelor legale privind eligibilitatea includerii în Program. Pentru asigurarea predictibilității Programului, având în vedere că sesiunea privind depunerea cererilor de finanțare a început odată cu intrarea în vigoare a Legii bugetului de stat pe anul 2023 nr. 368/2022, eliminarea obligativității aprobării listelor în limita creditelor de angajament va intra în vigoare la data de 1 august 2023”, se arată în comunicat.
Ministerul Dezvoltării anunță că, începând din acest an, derulează Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, care, pentru anul 2023, are un buget alocat de 200 de milioane de lei din credite bugetare și 500 milioane de lei credite de angajament, iar finanțarea este de 100%. Ministerul nu cere cofinanțare nici de la locatari, nici de la autoritățile locale sau centrale, a precizat ministrul Cseke Attila, care a subliniat că Programul este unul multianual.
În cadrul Programului sunt incluse atât clădirile de locuințe multietajate, cât și clădirile publice, încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII.
Cererile de finanțare pot fi depuse de autoritățile publice locale și centrale.
Până în prezent, în cadrul platformei digitale investitii.mdlpa.ro, au fost primite 235 de cereri de finanțare, în valoare totală de peste 4,29 miliarde lei, din care 54 de unități de învățământ, 8 unități sanitare și 17 instituții culturale. Dintre cele 235 de cereri, 128 au fost depuse de autoritățile locale din municipiul București.
(sursa: Mediafax)