Potrivit actului normativ promovat de Ministerul Agriculturii, plafonul schemei a fost redus de la 869,60 milioane de lei la 300 de milioane de lei. Astfel, suma maximă de 335 lei/ha care poate fi acordată ca ajutor de stat sub formă de grant pe hectar pentru fiecare cultură calamitată va reprezenta o valoare cuprinsă între 5,2% și 7,8% din cheltuielile eligibile pentru înființarea culturilor de porumb, floarea-soarelui, soia și mazăre. Cheltuielile eligibile sunt în sumă de 4.503,30 lei/ha la porumb, 4.259,20 lei/ha la floarea-soarelui, 6.369,0 lei/ha la soia și 6.396,30 lei/ha la mazăre. Despăgubirile se vor plăti fermierilor în baza proceselor-verbale încheiate de către comisiile de constatare. Fermierii care pot beneficia de despăgubiri de secetă sunt atât cei care activează în agricultură ca persoane fizice, cât și cei care sunt persoane juridice sau în diferite forme de asociere.
În cazul fermierilor care și-au asigurat culturile și/sau sunt beneficiari ai măsurii 17.1 - Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor din Planul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, dacă despăgubirea de la firmele de asigurare calculată per ha, însumată cu grantul per ha acordat prin schema promovată de Guvern duce la o depășire a valorii de 80% din cheltuielile eligibile, ei vor restitui contravaloarea diferenței care reprezintă depășirea în cauză, cu plata dobânzii aferente pieței.
„În condițiile în care pentru clasa politică s-au găsit mereu bani pentru majorări salariale, iată că fermierii sunt loviți acum a doua oară. După ce au înregistrat pierderi foarte mari din cauza grâului adus din Ucraina și vândut de speculanți la prețuri de dumping, acum Guvernul le mai aplică o lovitură brutală prin diminuarea ajutoarelor pentru acoperirea pagubelor provocate de seceta din primăvara anului trecut. Ce face acum Guvernul este o acțiune împotriva fermierilor, a agriculturii românești, demonstrând clar că trendul este de distrugere a acestui sector și nu de dezvoltare. Se dorește să fim doar o piață de desfacere pentru agricultura și industria alimentară a altor state, iar Guvernul este incapabil să înțeleagă că România are nevoie de o agricultură dezvoltată care să poată asigura materia primă pentru industria alimentară”.
Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară
1,1 milioane de hectare, afectate
Conform datelor centralizate de către Ministerul Agriculturii, este vorba despre o suprafață de 1,1 milioane de hectare unde culturile au fost calamitate parțial sau total de seceta pedologică. Pe categorii de culturi, situația se prezintă după cum urmează:
– un total de peste 1.066.160 ha cultivate cu porumb și floarea-soarelui au fost afectate de secetă;
– peste 705.000 ha cu porumb au fost afectate de secetă, dintre care peste 135.000 ha au fost afectate în grade de peste 30% până la 69%, iar peste 570.000 ha au fost afectate în grade de peste 70% până la 100% inclusiv;
– peste 360.000 ha cu floarea-soarelui au fost afectate de secetă, dintre care peste 139.400 ha au fost afectate în grade de peste 30% până la 69%, iar peste 220.800 ha au fost afectate în grade peste 70% până la 100% inclusiv;
– peste 47.300 ha cultivate cu soia au fost afectate de secetă, dintre care peste 16.600 ha au fost afectate în grade peste 30% până la 69%, iar peste 30.600 ha au fost afectate în grade peste 70% până la 100% inclusiv;
– peste 8.100 ha cu mazăre dintre care peste 1.100 ha au fost afectate în grade peste 30% până la 69%, iar peste 7.000 ha au fost afectate în grade peste 70% până la 100% inclusiv.
Producții mai mici
Deși producțiile agricole obținute anul trecut au asigurat consumul intern, seceta a afectat puternic nivelul recoltelor anul trecut, acesta fiind unul dintre cei mai secetoși de când se fac măsurători. De exemplu, producția de porumb a fost cea mai mică începând cu anul 2007, seceta pedologică diminuând recolta cu aproximativ 40%-50% faţă de anii trecuţi. În ceea ce priveşte producţia totală de seminţe de floarea-soarelui, în 2022 a fost obţinută o cantitate de peste două milioane de tone, dublu faţă de necesarul de consum al României, dar care a reprezentat doar 70% dintr-o producţie normală.