Numărul românilor rămâne în continuare necunoscut, după ce s-au cheltuit degeaba 80 de milioane de euro, la care se adaugă platforma electronică, pusă la dispoziția României gratuit, cadou de la Banca Mondială. Totul a pornit de la amenințările cu amenzi uriașe, dar și de la temerea alimentată chiar de Guvern că se dorește o bază de date cu locuințele libere, pentru a fi ulterior supraimpozitate sau folosite pentru cazarea unor refugiați. Niciun oficial al statului nu a negat, cu argumente solide, aceste afirmații care au apărut în spațiul public, referitor la temerile care i-au determinat pe mulți români să refuze participarea la numărătoare. Astfel s-a ajuns la un proiect ratat, pentru care România ar trebui să depună eforturi suplimentare, dacă vrea să știe care e numărul real al cetățenilor.
Încercând să „dreagă busuiocul”, în stil românesc, cei care aplică acum etapa de verificare a datelor, într-o „Cercetare post-recensământ”, par disperați să culeagă datele de la cei nerecenzați, până când se încheie centralizarea informațiilor la Institutul Național de Statistică (INS). După câte probleme au fost în legătură cu preluarea zilnică a datelor de către INS, în timpul recensământului, o astfel de acțiune ar putea trece neobservată, pentru că haosul a fost creat încă din prima zi de autorecenzare, când s-a blocat aplicația electronică și a fost schimbată. Situația s-a repetat, până la final, de mai multe ori. Inclusiv INS a anunțat, în mai multe rânduri, că nu are acces la datele culese.
Oamenilor li se spune să aștepte „recenzorii”
Acum, la debutul etapei de cercetare, vin mărturii din partea celor care au fost anunțați să fie acasă când vin noii „recenzori”. „La noi în bloc nu a venit nimeni, dar acum ne-au pus afișe și ne-a anunțat administratora să stăm acasă când se vine cu recensământul. Adică prima dată n-au fost, dar acum vin a doua oară să verifice datele pe care nu le-au cules? Noi stăm într-un bloc în care cei mai mulți sunt pensionari și e foarte posibil să nu se fi autorecenzat nimeni. Sunt câțiva chiriași mai tineri, dar proprietarii sunt aici, majoritatea, de când s-a construit blocul. Niciunul dintre cei pe care i-am întrebat nu s-a autorecenzat și nici nu a fost vizitat de recenzori. Pe afiș scrie că este o cercetare post-recensământ, dar ce ar putea să facă, după ce nu au venit să culeagă datele? Noi am înțeles din asta că se chinuie să completeze ce a rămas”, spune o femeie din București. Astfel de mărturii vin de la mai mulți bucureșteni și cetățeni din alte localități, care au primit indicații similare, pentru perioada post-recenzare.
Se pierd politicieni și bani
În lipsa datelor statistice corecte, există riscul ca România să piardă un număr important de europarlamentari, dar și membri din Parlamentul României și aleși locali, precum și alocări bugetare raportate la numărul de cetățeni. În Capitală s-au colectat date doar de la două treimi din totalul populației recenzate în 2011. Aici au fost și cele mai mari probleme în pandemie, când se calcula incidența cazurilor de COVID-19 raportându-se la 1,8 milioane de locuitori 2,5 milioane sau 3,5 milioane. Dincolo de problemele legate de impunerea restricțiilor, Capitala va avea de suferit și din cauza scăderii bugetelor, pentru proiectele care au ca bază de calcul numărul locuitorilor. La fel se va întâmpla și în localitățile care nu au reușit să înregistreze toți cetățenii. INS nu are date despre românii care pleacă anual din țară. Nu se știe câți se întorc, plecând doar pentru a strânge bani pe care îi aduc în România, după mai mulți ani de muncă în străinătate. Datele statistice arată o scădere demografică alarmantă, dar nu există certitudinea că românii nu se vor întoarce, chiar și copiii născuți în alte state.
Recent s-a anunțat oficial că românii care nu au participat la recensământ nu vor mai fi amendați, însă e foarte posibil să se deschidă mai multe dosare penale, dacă se va constata că recenzorii au încasat bani fără a-și îndeplini atribuțiile.