Specialiștii din hoteluri și restaurante care au participat, recent, la evenimentul „Barometrul Ospitalității” organizat de HORA - Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România - au ajuns la concluzia că profitul este în scădere în acest sector de activitate, deși cifra de afaceri e în creștere. Specialiștii au analizat evoluția turismului în 2025.
Cifra de afaceri pe întregul sector a fost, anul trecut, de aproximativ 32 de miliarde de lei, cu 7% mai mare decât în anul anterior, ceea ce înseamnă că a avut o evoluție apropiată de rata medie a inflației. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate de activitățile de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor, cu un avans de 184%, echivalent cu 2,27 miliarde de lei, și de agențiile de turism, ale căror venituri au crescut cu 47%, respectiv cu aproximativ 1,05 miliarde de lei. Dar deficitul turistic s-a accentuat.
Datele analizate indică și o creștere a dezechilibrului dintre sumele cheltuite de români în străinătate și cheltuielile realizate de turiștii străini în România. Potrivit datelor Băncii Naționale a României incluse în analiză, în 2025, românii au cheltuit pentru turism în străinătate aproximativ 9,5 miliarde de euro, cu 617 milioane de euro mai mult decât în 2024.
În același timp, cheltuielile turiștilor străini în România au scăzut de la aproximativ 5,2 miliarde de euro la 5 miliarde de euro.
Analiza economico-financiară care stă la baza Barometrului Ospitalității a fost realizată de Iancu Guda, care a centralizat și interpretat datele din situațiile financiare publice ale companiilor din HoReCa, completate cu informațiile Băncii Naționale a României privind cheltuielile pentru turism.
Deși cifra de afaceri a industriei a continuat să crească, profitul net al companiilor s-a redus de la 4,17 miliarde de lei în 2024 la 3,54 miliarde de lei în 2025. Ca pondere în venituri, rezultatul net a coborât de la 8% la numai 6%, cel mai redus nivel de după pandemie. Restaurantele și hotelurile au înregistrat o profitabilitate de aproximativ 6%, în timp ce în cazul barurilor aceasta a coborât la numai 4%.
Numărul angajaților din industrie a crescut de la aproximativ 185.000 în 2024 la aproape 195.000 în 2025. Dintre aceștia, aproximativ 123.000 lucrează în restaurante și baruri, care concentrează aproape două treimi din totalul locurilor de muncă din sector.
Mai puține vacanțe, mai multe mese la restaurant
Potrivit datelor INS, în iunie 2026 prețurile din restaurante, cafenele și cantine erau cu peste 11% mai mari decât în aceeași perioadă a anului anterior, iar estimările industriei indică o scădere de aproximativ 15% a traficului de clienți la nivel național. Obiceiurile de consum s-au schimbat mult în ultimii ani și industria HoReCa resimte direct această evoluție, iar o analiză a comportamentului posesorilor de carduri Mastercard arată că aceștia au ales să renunțe la cumpărături „big ticket” (vacanțe mai scumpe, electronice, electrocasnice), shift-ul făcându-se către cumpărături „small/medium ticket” (ieșit la masă în oraș), fiind mai atenți la cheltuieli, în ultimul an.
Chiar dacă industria beneficiază de o cotă de TVA de 11%, contribuția sa la buget, raportată la cifra de afaceri, este similară mediei înregistrate de companiile din întreaga economie. Anul trecut, activitatea companiilor din HoReCa a generat taxe, impozite și contribuții estimate la 12,2 miliarde de lei. Raportată la cifra de afaceri totală a industriei, de 58,44 miliarde de lei, această sumă înseamnă că, pentru fiecare 100 de lei încasați în HoReCa, sunt generați aproximativ 21 de lei pentru bugetul public.
Cea mai mare parte a contribuției provine din taxele aferente salariilor, estimate la 5,68 miliarde de lei, și din TVA, de aproximativ 4,94 miliarde de lei. La acestea se adaugă 993 de milioane de lei din impozitarea profitului și aproximativ 584 de milioane de lei din impozitarea bacșișului.
Contribuția este însă concentrată în câteva zone ale țării: primele cinci județe din clasament generează aproximativ 55% din impactul fiscal total al industriei, iar primele zece, circa 70%.
Mai multe tipuri de finanțare pentru investiții
Alte analize ale acestui sector de activitate care au fost făcute de hotelieri arată că în ultimii ani au avut de câștigat acele unități de cazare în care s-a investit mult pentru agrement: piscine, locuri de joacă, terenuri de sport, spații pentru evenimente etc. Investițiile s-au făcut atât din fondurile proprii ale hotelierilor, din profit, cât și din împrumuturi bancare sau din bani europeni și fonduri guvernamentale, în diverse programe de finanțare, începând din anul 2017, când guvernul a lansat Master Planul pentru turism la care a „atașat” voucherele de vacanță și posibilitatea de organizare zonală prin OMD-uri.
Cei care astăzi critică voucherele de vacanță ca fiind un bonus dat de stat pentru industria ospitalității pe care s-au bazat până anul trecut foarte mulți, fără să mai facă investiții în infrastructură și agrement, uită că fondurile de la guvern au putut fi accesate de orice antreprenor din acest domeniu, până în 2020, apoi au venit măsurile pentru pandemie. Cine a considerat că trebuie să investească în agrement, pentru a deveni mai atractiv, a făcut-o deja, iar rezultatele se văd, chiar și în perioadele de scădere a numărului de turiști la nivel de țară.
Voucherele de vacanță au fost acordate doar pentru a redirecționa o parte a turismului către ofertele interne, ca astfel să se genereze mai mulți bani la bugetul statului, dar aceasta a fost doar o componentă a Master Planului pentru Turism care miza, de fapt, pe investițiile în zonele de agrement, scopul fiind acela de a crește numărul de înnoptări în unitățile de cazare.
Proiecte eșuate din 2010
Până în 2017 a mai existat o Hotărâre de Guvern 120/2010 pentru investițiile în turism, dar din proiectele care au fost depuse, timp de șapte ani s-au realizat doar 47, la nivel național și unele au rămas nefinalizate.
În Master Planul de investiții aprobat în 2017 erau prevăzute 154 de proiecte care puteau primi finanțare, din care, din 2018, 128 au fost eliminate din diverse motive, precum renunțare la proiect, finalizate sau nedepunerea documentațiilor în conformitate cu prevederile Master Planului.
În 2024, Master Planul a fost simplificat și s-a găsit o soluție pentru finanțarea studiilor de fezabilitate pentru proiectele depuse de primării din bani de la bugetul de stat, astfel încât să nu se încarce UAT-urile cu niște cheltuieli suplimentare, de la bugetele locale, pentru proiecte pe care nu știu dacă le vor putea implementa. Cu toate acestea, finanțarea proiectelor depinde în continuare de structura bugetului.
Investițiile în agrement au adus creșteri
Dar de finanțare nu au beneficiat doar UAT-urile, ci și hotelierii sau chiar restaurantele și terasele care puteau depune proiecte pentru crearea spațiilor proprii de agrement, în stațiunile turistice de interes internațional, național sau local. Ministerul Turismului, în 2017, 2018 și 2019, apoi Ministerul Economiei au așteptat proiecte pentru infrastructura de agrement, una dintre activitățile majore vizate de Master Planul investițiilor în turism.
Proiectele depuse au fost cofinanțate de Ministerul Turismului în proporție de 80-95%, restul fiind acoperit de beneficiar. Evaluarea s-a făcut în funcție de ideile de dezvoltare, nu în funcție de buget. Programul de finanțare a fost conceput „deschis”, astfel încât beneficiarii să poată adăuga, pe parcurs, noi idei pentru dezvoltarea infrastructurii de agrement, prin noi propuneri de proiecte.
Au beneficiat de finanțare aqua-parcuri, domenii schiabile, instalații de tip sanie de vară sau orice activitate de agrement care să țină turistul cât mai mult cazat în zona respectivă, să crească numărul de nopți petrecute de vizitatori în zonele turistice din România. Statisticile arătau, în 2017, că până și în Maramureș sau în Bucovina, media de înnoptare era de două nopți, pentru că avem obiective turistice, avem obiective culturale, dar nu avem agrement, care să țină turiștii mai mult timp într-un loc.
Statisticile anuale arată, în continuare, că numărul de turiști, dar și de înnoptări a crescut exact acolo unde s-a investit în agrement, ceea ce înseamnă că industria ospitalității ar putea să se bazeze în continuare pe acest tip de investiții, pentru a înregistra creșteri, inclusiv de profit.
Citește și: Cât costă o vacanță pe litoralul românesc între 1-15 august 2026. Stațiunile cu cele mai mici prețuri