În România este nevoie de cel puțin patru luni pentru a muta o familie de castori dintr-o zonă minieră. Mutarea nu se poate face oricum, ci doar în urma unei documentații extrem de serioase și, probabil, foarte stufoase, care va costa nu mai puțin de 24.000 de lei, fără TVA. Preocupările autorităților pentru apărarea acestor animale protejate prin lege și disponibilitatea lor de a cheltui sume mari de bani raportate la operațiunea în sine sunt însă disproporționate dacă avem în vedere că această mutare are loc din zona unui iaz minier care așteaptă de peste 20 de ani să fie reabilitat.
Este vorba despre iazul Bloaja din localitatea Strâmbu Băiuț, județul Maramureș, o zonă unde autoritățile s-au gândit să pună carul înaintea boilor și au declarat o arie protejată în apropierea unui dezastru ecologic. O suprafață de peste 5 hectare și un milion de tone de steril de flotație așteaptă ecologizarea. Și ca tabloul dezastrului care afectează mediul să fie complet, în apropiere mai este un depozit de deșeuri miniere.
Astăzi, în România, relocarea unor specii de animale și păsări protejate prin lege nu se poate face decât prin ordin al ministrului Mediului pentru obținerea unei derogări de la legislația de mediu care interzice orice acțiune asupra lor. Obiectul contractului scos acum la licitație îl constituie elaborarea documentației necesare în vederea obținerii derogării de la prevederile OUG nr. 57/2007 (Etapa I) și, ulterior, relocarea unei familii de castori (Etapa II), Licitația va avea loc pe 30 ianuarie, iar durata de realizare a contractului este de patru luni.
Exploatarea Băiuț - oprită, dezastrul continuă
Apele din județul Maramureș sunt contaminate cu metale grele, care se scurg din aceste iazuri și din minele închise. Este un fenomen pe care autoritățile îl ignoră de foarte mulți ani, iar singura lor activitate se oprește în zona elaborării de documentații, studii și proiecte. Acest lucru este valabil și pentru zona Băiuț, lângă perimetrele miniere abandonate. De exemplu, la iazul Bloaja au fost identificate metale precum cupru (Cu), plumb (Pb), zinc (Zn), Cadmiu (Cd); nichel (Ni), mangan (Mn) etc. Potrivit unui studiu realizat în perioada septembrie-noiembrie 2021, de biofizicianul Hantz Péter, care a analizat din punct de vedere microbiologic şi al ecosistemului apa şi nămolul din râurile adiacente minelor dezafectate din Maramureș, poluarea atinge cote alarmante. Studiul arăta că de la Băiuț ajung în râul Lăpuş cantităţi imense de substanţe toxice, cu mult peste limita admisă: zinc de aproape 400 de ori, plumb de peste 2,5 ori, nichel de aproape 25 de ori, cupru de 17 ori, cobalt de aproape 12 ori, cadmiu de 22 de ori, arsen de peste 13 ori, iar aluminiu de 100 de ori. Probele luate din apa râului Ilba au relevat prezenţa zincului într-o cantitate de 240 de ori mai mare decât norma admisă, a plumbului de 3 ori, a nichelului de 5 ori, a cobaltului de 9 ori și a aluminiului de 35 de ori, iar nămolul din acea zonă conţinea zinc într-o cantitate de 8 ori mai mare și cupru de două ori mai mare. Problemele sunt aceleași și astăzi, pentru că între timp nu s-a făcut nimic pentru eliminarea sursei de poluare.
Lucrări începute în 2008
Deși lucrările de ecologizare la iazul Bloaja trebuiau terminate de mult, el este și acum acolo și continuă să polueze. Activiștii de mediu de la Go Green Resources au atras atenția în repetate rânduri că după fiecare ploaie apa se infiltrează în pânza freatică și ajunge în fântânile oamenilor și în vegetație. Pe iazul Bloaja a apărut în urmă cu ceva timp și o groapă imensă. Lucrările de închidere și ecologizare a fostului iaz de decantare a minereurilor Bloaja-Băiuț au început în 2008, după ce în 2007 se realizase proiectul tehnic. Inițial se prevedea că ele se vor întinde pe o perioadă de 39 de luni, dar 10 ani mai târziu erau tot încremenite în proiect. Dezinteresul autorităților pentru ecologizarea zonei a provocat în 2018 și un incident grav de mediu, după ce la Mina Breiner-Băiuț apele de mină au poluat solul și râul Lăpuș. Garda Națională de Mediu Maramureș a impus Companiei Naționale Remin S.A., proprietara minei, și societății de închidere a minelor - Conversmin să ia o serie de măsuri, dar planul nu a fost respectat.
În 2022 a fost actualizat proiectul tehnic
Timpul a trecut, iar lucrurile nu au avansat. De abia în 2022, Conversmin SA a încheiat un contract pentru actualizarea proiectului tehnic de închidere și ecologizare a iazului de decantare Leorda și a iazului Bloaja realizat în 2007. Contractul era în valoare de circa 180.000 de lei, cu TVA, și a fost semnat cu firma Cepromin SA Deva, jud. Hunedoara. Durata contractului era de cinci luni, iar sarcina Cepromin era să stabilească starea în care se află obiectivul comparativ cu 2007. De asemenea, pentru obținerea documentelor necesare începerii lucrărilor (avize, acorduri şi autorizaţii), firma avea să mai primească suplimentar 12.400 de lei.
Documentația a fost depusă în 2024
Abia în 2024 a fost depusă la Ministerul Mediului, Ministerul Economiei și Secretariatul General al Guvernului documentația pentru ecologizarea iazurilor Bloaja și Leorda. Noul proiect, care deocamdată nu a coborât de pe hârtie în teren, include închiderea celor două iazuri, nivelarea pământului, amenajarea unui drum de acces, construirea unui canal de deviere a apelor etc. „Ministerul Economiei, Direcţia Resurse Minerale, reprezentată de Cepromin SA, a depus solicitare pentru proiectul «Lucrări de închidere şi ecologiste», obiectivul fiind mina Băiuţ. Proiectul cuprinde execuţia lucrărilor de închidere şi ecologiste la iazul de decantare Leorda prin nivelări de pământ, amenajarea unui drum de acces şi a unui terasament, cât şi a unui canal de deviere a apelor. La iazul de avarii (Bloaja Vechi) se va muta depozitul de concentrate, se vor face lucrări de nivelare şi înierbare, cât şi construirea unui canal trapezoidal pentru dirijarea apelor de munte. Se vor închide lucrările miniere de legătură cu suprafaţa”, se arată într-un comunicat de presă al Prefecturii Maramureş emis după depunerea documentației de ecologizare. Demararea proiectului anul acesta este însă incertă, având în vedere că nu sunt bani pentru astfel de lucrări ample și, în cel mai fericit caz, se va merge pe aceeași variantă veche, adică se vor da niște bani doar pentru executarea unor lucrări de întreținere.
Principala arie protejată din zona minieră Băiuț, județul Maramureș, este ROSCI0285 Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuț, o zonă inclusă Natura 2000, cu o suprafață de 2.962 ha. Ea se află în apropierea depozitelor de deșeuri miniere neecologizate Leorda și Bloaja.
De la animale protejate la pericol
Castorii sunt al doilea cel mai mare rozător din lume și pot modifica masiv ecosistemele. Ei dispăruseră din România, iar primii castori au fost reintroduși în perioada 1998-2003 de Institutul de Cercetări Silvice de la Brașov.
Înmulțirea lor excesivă creează acum probleme pe cursurile de apă, existând riscul de producere a inundațiilor atât din cauza barajelor construite de aceste animale, cât și a breșelor create în digurile de apărare.