Cea mai evidentă situație problematică este a judecătoarei Laura Iuliana Scântei, fostă senatoare PNL, care, de mai bine de o lună, deține o funcție de conducere aleasă în cadrul Comisiei de la Veneția, în condițiile în care Constituția României și legea de organizare și funcționare a CCR statuează că funcția de judecător al Curții Constituționale este incompatibilă cu oricare alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice în învățământul juridic superior. Propunerile de desemnare din partea statului român a membrilor titulari și supleanți în Comisia de la Veneția sunt făcute de ministrul Justiției și sunt aprobate de Guvernul României, prin hotărâre. Mai mult, diurnele și cheltuielile de deplasare la lucrările plenului Comisiei sunt suportate tot de Guvernul României. Astfel, un judecător de la CCR are, în acest moment, calitatea de reprezentant al Guvernului României în Comisia de la Veneția și nu oricum, ci de șef al unei subcomisii. Al doilea judecător cu probleme este Dacian Cosmin Dragoș, asupra căruia planează, de asemenea, suspiciuni de incompatibilitate legate de calitatea sa de administrator al unui ONG, dar și al unei firme din care acest ONG face parte, ca asociat persoană juridică. Iar numirea lui Dacian Cosmin Dragoș este contestată în instanță și din cauza faptului că nu ar fi îndeplinit condiția de vechime de 18 ani în funcții juridice prevăzute de lege. La fel se întâmplă și în cazul judecătorului CCR Mihai Busuioc, al cărui mandat la Curte este, de asemenea, contestat în instanță.
Instanța de contencios constituțional stă pe un adevărat butoi cu pulbere, după ce au apărut date cu privire la o posibilă incompatibilitate a unui al treilea judecător. Este vorba despre Laura Iuliana Scântei, propusă de Partidul Național Liberal și numită, în anul 2022, de Senat, pentru un mandat de 9 ani.
Laura Iuliana Scântei s-a „autodenunțat” chiar pe propria pagină de Facebook, unde, la data de 14 decembrie 2025, a publicat o postare în care anunța: „Comisia de la Veneția (Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept) are un nou președinte și un nou birou de conducere, în urma alegerilor care au avut loc în cadrul celei de-a 145-a sesiuni plenare a Comisiei, în 12 - 13 decembrie (2025 - n.red.), la Veneția”.
Judecătoarea CCR arată: „Comitetul Persoanelor Înțelepte, un organism format din cei mai prestigioși experți și foști președinți ai Comisiei de la Veneția, a organizat o selecție riguroasă și a propus Plenului pe membrii calificați să îndeplinească, în următorii doi ani, funcția de președinte, vicepreședinte, pe membrii Biroului de Conducere, precum și președinții subcomisiilor”.
Recunoaște că a candidat și că a fost aleasă, deși făcea parte din CCR
Iar „bomba” abia acum vine: „Sunt onorată să fac parte, în urma alegerilor, din Biroul lărgit (Enlarged Bureau) de conducere al Comisiei de la Veneția și să exercit calitatea de Președinte al Sub-Comisiei pentru Protecția Minorităților Naționale din cadrul Comisiei de la Veneția, pentru un mandat de doi ani”, anunță judecătoarea Curții Constituționale din România, Laura Iuliana Scântei, în cuprinsul aceleiași postări de pe Facebook. Aceasta dezvăluie: „Am fost desemnată membru supleant al Comisiei de la Veneția acum 3 ani (adică în anul 2022 - n.red.), iar, din anul 2024, sunt membru titular al Comisiei de la Veneția din partea României pentru un mandat de patru ani”.
Mecanismul de desemnare din partea unui stat membru al unui membru supleant și al unui membru titular în cadrul Comisiei de la Veneția este unul eminamente guvernamental, ceea ce înseamnă că, în acest caz particular, un judecător în funcție al Curții Constituționale din România a fost „uns” de Guvern, care este parte din dosarele pe care Curtea Constituțională le judecă, să facă parte dintr-un organism guvernamental al Uniunii Europene.
Mai exact, ministrul Justiției propune un membru titular și un membru supleant, pe baza expertizei juridice și a relevanței profesionale, iar Guvernul, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, aprobă, prin hotărâre, desemnarea acestor membri. Membrii desemnați participă la plenul Comisiei. Conform statutului Comisiei de la Veneția, cheltuielile de deplasare și eventualele diurne se achită membrului desemnat de guvernul statului membru.
Selectată de ministrul Justiției, aprobată de premier
Această stare de fapt ridică serioase suspiciuni cu privire la incompatibilitatea Laurei Iuliana Scântei cu funcția de judecător la Curtea Constituțională. Dacă, prin calitatea de membru titular în Comisia de la Veneția a unui judecător CCR ar putea exista opinii cu privire la existența sau nu a stării de incompatibilitate, având în vedere că și alt fost judecători CCR a deținut această calitate, în ceea ce privește deținerea unei funcții de conducere în Comisia de la Veneția, concomitent cu calitatea de judecător CCR, lucrurile par să fie fără echivoc, din punct de vedere juridic.
Așa cum am arătat mai sus, Laura Iuliana Scântei, fost senator al Partidului Național Liberal, a fost numită de Senatul României, prin vot, în funcția de judecător CCR în anul 2022. La acel moment, prim-ministru al Guvernului României era președintele de atunci al PNL, Nicolae Ciucă.
Tot în 2022, ministrul Justiției de la acel moment, liberalul Cătălin Predoiu, a propus-o, conform procedurii, pe judecătoarea CCR Laura Iuliana Scântei ca membru supleant în cadrul Comisiei de la Veneția din partea Guvernului României.
În anul 2024, conform declarațiilor făcute pe Facebook și citate mai sus, când ministru al Justiției era tot liberalul Cătălin Predoiu, iar prim-ministru era Marcel Ciolacu, de la PSD, Laura Iuliana Scântei a devenit, din membru supleant, membru titular din partea Guvernului României în cadrul Comisiei de la Veneția. Iar anul trecut, în decembrie, cu bună știință, și-a depus candidatura și a fost aleasă în funcția de președinte al Subcomisiei pentru Protecția Minorităților Naționale din cadrul Comisiei de la Veneția, chiar dacă îndeplinea și funcția de judecător în cadrul Curții Constituționale a României. Asta, în condițiile în care cele două calități sunt incompatibile.
Plenul poate constata, cu majoritate, incompatibilitatea magistratului
Concret, potrivit articolului 144 din Constituția României, „funcția de judecător al Curții Constituționale este incompatibilă cu oricare altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor din învățământul juridic superior”. Exact același lucru este statuat în cuprinsul articolului 61 alineat 4 al Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale: „funcția de judecător este incompatibilă cu oricare altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice în învățământul juridic superior”.
La articolul 67 alineat 1 din Legea nr. 47/1992, se stabilește faptul că „mandatul de judecător la Curtea Constituțională încetează în situațiile de incompatibilitate”, iar „constatarea încetării mandatului se hotărăște de către Plenul Curții Constituționale, cu votul majorității judecătorilor Curții”.
Faptul că aceste funcții nu pot fi deținute în același timp rezultă chiar dintr-o Decizie a Curții Constituționale. Este vorba despre Decizia nr. 45 din data de 30 ianuarie 2018, unde CCR arată, la paragraful 169, că „spre deosebire de alte sisteme constituționale (…), care sunt mai permisive în ceea ce privește compatibilitatea funcției de judecător cu cele de demnitate publică, în sistemul nostru constituțional, normele sunt foarte stricte cu privire la incompatibilitățile care însoțesc funcția de judecător sau de procuror, rațiunea acestora fiind aceea de a evita confuzia între aceste funcții și orice alte funcții publice sau private, indiferent de natura lor (politică sau economică). În caz contrar, dacă, prin diverse mecanisme legale, s-ar eluda acest text constituțional, activitatea judecătorului sau a procurorului ar fi pusă sub semnul lipsei de independență și al parțialității, după caz, iar percepția cetățenilor cu privire la justiție ar fi grav și iremediabil afectată”.
Mai mult, la paragraful 172 al aceleiași Decizii, CCR stabilește: „De asemenea, nu este permisă nici desfășurarea unor activități în afara țării care să pună în discuție incompatibilitățile constituționale expres consacrate și rolul constituțional al judecătorului și al procurorului. Prin urmare, funcția de judecător și cea de procuror este incompatibilă cu orice alte calități oficiale, în virtutea cărora judecătorul sau procurorul prestează activități în afara granițelor țării, cu excepția celor didactice”.
Șefa CCR refuză, de o lună, să răspundă la întrebările despre situația Laurei Iuliana Scântei
Președinta Curții Constituționale a României, Simina Tănăsescu, tace de mai bine de o lună cu privire la această „bombă” care stă să-i explodeze sub scaun. La mijlocul lunii decembrie a anului 2025, jurnaliștii Oana Zamfir și Adrian Ursu, realizatorii emisiunii „Exces de Putere”, de la Antena 3 CNN, i-au adresat Siminei Tănăsescu o listă de întrebări, în baza prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, întrebări la care șefa Curții Constituționale nu a răspuns nici până în prezent.
Simina Tănăsescu era chemată să răspundă care sunt textele de lege care să demonstreze că numirea judecătoarei Laura Iuliana Scântei, ca reprezentant al Guvernului României în Comisia de la Veneția, nu reprezintă o incompatibilitate cu funcția de judecător al Curții Constituționale, având în vedere că, potrivit articolului 144 din Constituție, funcția de judecător al Curții Constituționale este incompatibilă cu orice alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice în învățământul juridic superior.
Simina Tănăsescu nu a răspuns, de o lună, nici la întrebarea referitoare la chestiunea dacă CCR și-a dat acceptul ca judecătoarea Laura Iuliana Scântei să fie numită în această calitate de către Guvern și nici la cea dacă a aprobat plata deplasărilor doamnei judecător Scântei la Comisia de la Veneția de către Curtea Constituțională.
Alți doi membri ai Curții așteaptă verdictul Curții de Apel în legătură cu suspendarea din mandate
Atât situația „reformiștilor”, cât și cea a „conservatorilor” din Curtea Constituțională nu este una prea „roz”. Pentru prima dată în istoria CCR este pusă sub semnul întrebării legalitatea numirii și a deținerii mandatului nu a unuia, ci a trei judecători.
Astfel, Mihai Busuioc este contestat la Curtea de Apel București pentru că nu ar fi îndeplinit condiția de vechime de 18 ani în funcții juridice sau în învățământul juridic superior, pentru a putea accede în funcția de judecător la CCR. Curtea Constituțională a respins, anul trecut, o excepție ridicată în acest sens de parlamentarii Opoziției. Mihai Busuioc fiind numit prin hotărâre a Parlamentului, actul de numire nu poate fi contestat în contencios administrativ, fapt pentru care este previzibilă o respingere a acțiunii de către Curtea de Apel București.
Mai departe, Dacian Cosmin Dragoș, numit prin decret prezidențial al lui Nicușor Dan, este contestat pentru același motiv ca și Busuioc legat de condiția de vechime. La aceasta, se adaugă și o posibilă stare de incompatibilitate, legată de calitatea de reprezentant al unui ONG și de administrator al unei companii private, calități incompatibile cu funcția de judecător al Curții Constituționale.
În cazul lui Dacian Cosmin Dragoș, instanța a rămas în pronunțare pentru data de 30 ianuarie 2026 în ceea ce privește cererea de suspendare a executării decretului de numire a acestuia la CCR. În paralel, tot la Curtea de Apel București, se află înregistrat și dosarul prin care se solicită anularea aceluiași decret prezidențial.
ÎCCJ le-a dat cu expertiza extrajudiciară în cap
În acest context fără precedent, Curtea Constituțională a amânat, la finalul săptămânii trecute, pentru a patra oară, să dea verdictul final în legătură cu legea privind anihilarea pensiilor de serviciu ale magistraților. Motivul, Simina Tănăsescu - cea care ar fi vrut să dea acest verdict încă din 28 decembrie 2025 - a cerut ea însăși amânarea pentru data de 11 februarie 2026, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a depus la dosarul cauzei o expertiză contabilă extrajudiciară pro causa.
Instanța supremă a devoalat prin documente și expertiza respectivă, că aplicarea legii lui Ilie Bolojan conduce la anularea pensiei de serviciu. Astfel, pentru magistrații de la judecătorii și de la parchetele de pe lângă acestea, pensia de serviciu va fi mai mică decât contributivitatea cu 36%. Pentru cei de la tribunale și de la parchetele de pe lângă tribunale, va fi mai mică cu 35%. Pentru cei de la curțile de apel și de la parchetele de pe lângă curțile de apel va fi mai mică cu 33%, iar pentru judecătorii ÎCCJ, cu 51% mai puțin.
„ÎCCJ atrage atenția că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene. Prin nota de concluzii ce a fost depusă la Curtea Constituțională, ÎCCJ demonstrează că legea în cauză anulează pensia de serviciu, garanție constituțională a independenței justiției, că nesocotește drepturile magistraților obținute din plățile făcute în sistemul public de pensii și contravine jurisprudenței Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a CEDO, precum și recomandărilor Uniunii Europene privind statul de drept. Înalta Curte de Casație și Justiție semnalează că independența justiției nu poate fi subminată prin mecanisme financiare arbitrare, iar echilibrul pretins nu poate justifica eliminarea unor garanții ce sunt valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene”, atrage atenția instanța supremă din România.