În tabelul cu semnături de susținere a acestui proiect de lege apar, pe lângă cea a senatoarei Șoșoacă, încă patru iscălituri. Una dintre acestea îi aparține deputatului PSD de Ilfov, Daniel Ghiță. Ceilalți trei deputați care achiesează ideile prevăzute în această lege sunt foști parlamentari AUR.
Propunerea legislativă pentru modificarea Legii 129/1997 privind ratificarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina, aparținând senatoarei Diana Ivanovici Șoșoacă, a fost prezentată, la data de 15 mai 2023, în Biroul Permanent al Camerei Deputaților, prima Cameră sesizată. Proiectul se află în consultare publică până pe data de 16 iunie.
La finalul Expunerii de Motive, pe care se întemeiază propunerea legislativă în discuție, este publicat un „Tabel cu susținători”, în care se regăsesc patru semnături. Prima care sare în ochi este iscălitura deputatului PSD de Ilfov, Daniel Florin Ghiță, secretarul Comisiei pentru Drepturile Omului din Camera Deputaților (VEZI FACSIMIL)
Ceilalți trei susținători ai legii sunt deputați neafiliați, ex-parlamentari AUR. Este vorba despre Ciprian Ciubuc, ales pe listele AUR ca deputat de Brăila, membru în Comisia pentru Drepturile Omului, despre Nicolae Roman, ales pe listele AUR ca deputat de Buzău, membru în Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor, și despre Francisc Tobă, ales pe listele AUR ca deputat de Brașov, membru în Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor.
Ce propune această inițiativă legislativă
Legea pe care o susțin acești patru parlamentari vizează că Legea 129/1997, pentru ratificarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate dintre România și Ucraina, încheiat la Constanța, în 2 iunie 1997, se modifică, prin completarea cu un articol „2”, conform căruia „în temeiul articolului 27 din Tratat, acesta va fi denunțat de partea română în anul 2027, cu respectarea termenului de un an înainte de expirarea perioadei de valabilitate”.
De asemenea, inițiativa mai introduce două articole noi, „3” și „4”, potrivit cărora „România anexează teritoriile istorice care i-au aparținut, respectiv Nordul Bucovinei, Herța, Buceagul (Cahul, Bolgrad, Ismail), Maramureșul Istoric și Insula Șerpilor”, pe de o parte, iar, „după adoptarea prezentei legi și publicarea în Monitorul Oficial, vor fi notificate autoritățile competente, inclusiv ONU, pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor legii”, pe de altă parte.
Articolul 27 din Tratat, la care face referire proiectul acestei inițiative, reglementează că Tratatul se încheie pe termen de 10 ani, iar valabilitatea lui se prelungește automat pentru perioade noi, de câte 5 ani, dacă niciuna dintre părțile contractante nu va încunoștiința în scris cealaltă parte contractantă despre intenția de a-l denunța, cu cel puțin un an înaintea expirării perioadei de valabilitate respective.
Atacuri la adresa Ucrainei
În expunerea de motive, la finalul căreia apare și tabelul cu semnătura deputatului PSD Daniel Ghiță, inițiatoarea Diana Ivanovici Șoșoacă scrie că „prin acest demers, dorim să fie anulat cel mai mare act de trădare postdecembrist (…) prin care s-a recunoscut Pactul Ribbentrop-Molotov. Argumentul că, prin semnarea acestui Tratat, se realiza integrarea țării noastre în NATO este fals, întrucât polonezii au aderat la NATO înaintea noastră, în 1999, fără să semneze vreun document de recunoaștere a Pactului Ribbentrop-Molotov”.
Mai departe, Șoșoacă susține că „având în vedere batjocura statului ucrainean față de statul român și cetățenii de etnie română ce trăiesc în teritoriile ocupate vremelnic (…), reiterăm solicitarea de a ni se înapoia teritoriile deținute pe nedrept de Ucraina, împreună cu cetățenii de etnie română, teritorii furate de URSS și deținute abuziv de Ucraina”.
Consiliul Legislativ: Parlamentarii nu pot depune astfel de proiecte, care țin de puterea executivă
Consiliul Economic și Social a avizat, deja, negativ acest proiect de lege, atrăgând atenția că „prin obiectul de reglementare, inițiativa legislativă este contrară principiilor tuturor tratatelor internaționale la care România este parte și dreptului internațional public în ansamblu, în special principiului integrității teritoriale și autodeterminării popoarelor”. CES susține că „în contextul geopolitic actual, simpla dezbatere asupra subiectului în cauză ar reprezenta un act de legitimare a tendințelor revanșarde și ar servi intereselor statelor agresoare, o astfel de abordare fiind de natură a amplifica conflictele existente la granițele țării”.
Și Consiliul Legislativ a emis un aviz de respingere. În document, se arată că „denunțarea unui tratat încheiat la nivel de stat reprezintă o opțiune a statului român cu privire la modul în care acesta înțelege să-și realizeze politica sa externă. Inițiativa denunțării unui tratat internațional la care România este parte aparține exclusiv puterii executive și nu poate face obiectul unei propuneri legislative a deputaților și senatorilor ori unei inițiative legislative a cetățenilor. Constituția nu cuprinde nicio normă prin care Parlamentului (…) să îi fie conferite competențe în stabilirea priorităților pe planul politicii externe”.
Conform acestui aviz, „singura modalitate acceptată de dreptul internațional contemporan de reconfigurare teritorială a unui stat o reprezintă consimțământul liber exprimat al populației care locuiește pe teritoriul în cauză. Acesta poate fi oferit fie prin decizie a organului legislativ suprem din statul unde se găsește populația respectivă, fie prin organizarea unui referendum în teritoriul vizat. (…) România recunoaște și respectă principiile Actului Final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, de la Helsinki, din 1975, în care printre principiile înscrise este și stabilitatea frontierelor și neadmiterea modificării lor cu forța”.