Propunerea condiționată, de ultim moment, făcută de președintele Biden pentru o eventuală întâlnire cu liderul de la Kremlin a urmat unui weekend marcat de o activitate diplomatică intensă și de noi afirmații alarmante ale administrației de la Washington despre iminența unei invazii rusești în Ucraina. Mai mult, începând de ieri, tancurile rusești au pătruns în Ucraina.
Există, însă, îndoieli că întâlnirea, mediată de șeful statului francez, Emmanuel Macron, va avea loc vreodată. Casa Albă a anunțat, la sfârșitul săptămânii trecute, că aceasta va fi organizată doar „dacă nu începe o invazie”. Deși, teoretic, Moscova poate susține că nu a început invazia, recunoașterea celor două republici separatiste, Donețk și Lugansk, de către Rusia, este tot un atac, purtat deocamdata fără utilizarea muniției de luptă.
De cealaltă parte, Kremlinul a apreciat ieri ca „prematură” invocarea unui summit între Putin şi Biden, anunţat de Franţa pentru dezamorsarea crizei ruso-occidentale. „Există o înţelegere privind necesitatea de a continua dialogul la nivel de miniştri de Externe. A vorbi despre planuri concrete de organizare de summituri este prematur”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. De altfel, secretarul de stat american, Antony Blinken, și ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, urmează să se întâlnească peste două zile, la Geneva. Mai mult, astăzi, Rusia a dat asigurări că este în continuare pregătită de negocieri cu Blinken, după recunoaşterea de către Moscova a regiunilor separatiste ucrainene proruse.
Sarcasm și neîncredere
Cu doar câteva ore înaintea apariției veștilor despre un posibil summit Putin-Biden - după o convorbire telefonică târzie între Macron și șeful Kremlinului, precedată de o conversație între președintele Franței și șeful Casei Albe -, SUA avertizau, duminică, asupra faptului că Moscova ar fi dat deja comandanților săi ordinul de a invada Ucraina.
Neîncrederea extremă dintre toate părțile implicate în conflict – Rusia, Ucraina și aliații occidentali – face ca soarta unui astfel de demers diplomatic să atârne de un fir de păr. Recentele schimburi de replici dintre Moscova și Washington au fost caracterizate de dispreț, sarcasm și suspiciune.
De altfel, liderii occidentali sunt conștienți că Putin ar putea fi dispus să negocieze nu neapărat pentru a detensiona situația, ci pentru a căuta să-i divizeze pe americani și pe aliații lor înaintea unui atac. Pe de altă parte, dacă Putin s-ar abține de la ceea ce SUA consideră a fi o nouă incursiune militară aproape sigură a Rusiei în Ucraina, acest lucru ar conta ca un succes temporar al războiului informațional agresiv declanșat de Casa Albă pentru a preîntâmpina un atac-surpriză al rușilor și a dejuca o justificare inventată de Moscova în vederea declanșării unei invazii.
Pariul politic al Casei Albe
În eventualitatea organizării unei astfel de întrevederi, Biden își va asuma un risc destul de mare. Fără îndoială, republicanii din aripa dură îl vor acuza că acceptă să trateze cu un dictator, răsplătindu-l astfel pe Putin pentru politica sa agresivă, prin care ține Ucraina ostatică de atâtea luni. În plus, dacă o întrevedere cu Putin eșuează și este urmată de o invazie, Biden va fi expus acuzațiilor de slăbiciune.
În acest moment, Biden nu-și poate permite un nou insucces major, în condițiile în care rata lui de popularitate internă este în cădere liberă, iar prestanța de lider i-a fost afectată deja de retragerea haotică a SUA din Afganistan.
Pe de altă parte, dacă ar fi refuzat o astfel de întâlnire și ar izbucni un război în Ucraina, Biden ar fi acuzat că nu a forțat toate căile diplomatice pe care le are la îndemână. În schimb, dacă Moscova nu este de acord cu organizarea unei astfel de întâlniri, liderul american ar scăpa de toate aceste acuzații politice interne.
Între timp, șeful diplomației americane, Antony Blinken, a explicat deschiderea președintelui față de diplomație, în pofida convingerii sale că o invazie este iminentă. „Credem că președintele Putin a luat decizia. Până când tancurile se vor pune efectiv în mișcare, iar avioanele vor decola, vom folosi însă orice oportunitate și fiecare minut pe care îl avem la dispoziție pentru a vedea dacă diplomația îl mai poate descuraja pe președintele Putin să ducă acest lucru mai departe!”, a spus Blinken, duminică seară, la CNN.
Tonul sceptic al declarației Casei Albe, care exprimă deschiderea de principiu a lui Biden pentru o întâlnire cu liderul de la Kremlin, nu are ca singură explicație doar suspiciunea față de intențiile Rusiei, ci pare și o încercare de a-l pune pe Biden la adăpost de atacurile politice de acasă.
Există însă și motive ca Biden să-și asume acest risc. În ciuda faptului că SUA nu vor trimite trupe pentru a apăra Ucraina, deoarece aceasta nu face parte din NATO, Biden are un interes intern destul de mare pentru a împiedica un război în Ucraina.
Orice invazie a Rusiei ar putea provoca o creștere bruscă a prețurilor deja în creștere la benzină și a ratei inflației din SUA, ceea ce ar periclita și mai mult șansele democraților în alegerile legislative americane din acest an.
În horă cu Putin
Pe lângă riscul politic asumat, Biden se va afla pe un teren geopolitic minat în cazul în care se întâlnește cu Putin.
Una dintre teoriile în legătură cu motivul aflat în spatele masării de trupe la granița cu Ucraina este aceea că Putin vrea să restabilească prestigiul Kremlinului din timpul Războiului Rece, atunci când Rusia trata cu SUA de pe poziție de egalitate. Acceptând să se vadă cu Putin, Biden i-ar acorda implicit acest statut liderului rus, deși mulți oameni politici de la Washington consideră Rusia o țară cu o forță mult diminuată, în pofida arsenalului său militar de temut.
Fără îndoială, Putin ar dori să dezbată și să decidă cu SUA marile probleme internaționale, așa cum se întâmpla în vremea marilor reuniuni dintre Uniunea Sovietică și America, din timpul Războiului Rece.
De data aceasta, însă, faptul că posibila întrevedere a fost mediată de Franța ar atenua din îngrijorarea europenilor privind eventuala lor marginalizare de la negocieri, teamă exprimată de mai multe state încă de la începutul crizei ucrainene. De altfel, după convorbirea Macron-Putin, Parisul a precizat că demersul diplomatic va include și „alte părți interesate”.
Neînțelegere fundamentală
Amenințarea fundamentală la adresa unui rezultat pozitiv al discuțiilor dintre Biden și Putin este însă incompatibilitatea poziției celor două tabere. Rușii vor asigurarea că Ucraina nu va fi acceptată în NATO și, de asemenea, doresc ca blocul militar transatlantic să-și retragă armamentul și trupele pe liniile sale dinaintea anului 1997. Deocamdată, cele două condiții, inacceptabile pentru Occident, par să dinamiteze din start orice demers diplomatic.
„Credem că președintele Putin a luat decizia. Până când tancurile se vor pune efectiv în mișcare, iar avioanele vor decola, vom folosi însă orice oportunitate și fiecare minut pe care îl avem la dispoziție pentru a vedea dacă diplomația îl mai poate descuraja pe președintele Putin să ducă acest lucru mai departe!”
Antony Blinken – secretar de stat al SUA