Un studiu apărut săptămâna aceasta arată că tinerii din România sunt mai puțin atrași de plecarea din țară, chiar dacă tendința generală se păstrează. Explicația ar fi, conform cercetătorilor, deosebirea dintre generația „decrețeilor” și cea a tinerilor cu vârsta de până la 29 de ani, bazată pe discrepanțele culturale. O altă tendință a tinerilor este lipsa de implicare în viața politică și lipsa de interes pentru politici publice și problemele socio-politice ale țării.
Fundația Friedrich Ebert (FES) România a realizat un studiu sociologic despre tinerii din România, pe un eșantion reprezentativ de persoane cu vârsta cuprinsă între 14-29 de ani, din zece state. Cercetarea a acoperit un spectru larg de întrebări în legătură cu valorile, credințele, dar și experiențele și aspirațiile tinerilor în diverse domenii, precum educația, ocuparea, participarea politică, familia, timpul liber și utilizarea mijloacelor de comunicare. Studiul conține o comparație cu alte state din regiune, dar și cu un studiu similar realizat de FES România în 2014. Cercetarea face parte dintr-un proiect mai vast al FES despre tinerii din Europa de Sud-Est 2018/2019, desfășurat simultan în zece state: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, România, Serbia și Slovenia. „Foarte important este faptul că avem informații despre tineri cu vârsta între 14 și 29 de ani. Foarte rar avem informații despre tineri cu vârsta sub 14 ani”, a explicat, pentru Jurnalul, coordonatorul studiului, Gabriel Bădescu.
Decretul antiavort încă produce efecte
Datele culese din țara noastră nu au fost comparate cu cele din țările UE, ci cu țări din Europa de Sud-Est, deoarece există mult mai multe similitudini cu acestea. Chiar și așa, se pot observa în continuare, chiar și în viața socio-politică de astăzi, și în tendințele tinerilor născuți după 1989, ce consecințe nefaste a adus regimul comunist.
Cel mai rău pare a fi fost decretul din 1966, care a schimbat structura socială, mentalitatea populației, iar acum creează un dezechilibru major în societatea românească și chiar pare a sta la baza migrației tinerilor spre țările din Vest. „Am luat ca reper încă nouă țări din fostul bloc comunist, care pot fi comparate cu România. Tinerii din România sunt puțin interesați de politică și de politici publice. Ar putea să fie pentru că România are o structură foarte neobișnuită, pe categorii de vârstă, din cauza decretului comunist din 1966 (care interzicea avortul – n.r.). Sunt foarte mulți oameni de vârsta mea, «decreței», și, prin contrast, foarte puțini tineri. Ceea ce înseamnă că, la nivel de politici publice, vocea tinerilor nu prea se aude. Și de aici probabil că apare un dezinteres în plus, față de alte țări. Mai este și o migrație masivă. Tinerilor, când nu le place ceva în România, alternativa este să plece în alte țări, și nu neapărat să se implice și să încerce să schimbe lucrurile”, mai spune cercetătorul.
Una dintre puținele vești bune este că intenția de migrație a scăzut, de la studiul anterior. În anul 2014, 60% dintre tineri voiau să plece din România, iar actualul studiu arată că doar 30% vor să plece. Probabil că începe să apară migrația internă, ca alternativă la migrația externă.
Gabriel Bădescu, coordonatorul studiului sociologic