La trei ani de la demisia lui Eduard Hellvig de la șefia SRI, timp în care nu a fost desemnat un înlocuitor al acestuia, în Parlamentul României a fost înregistrat un proiect de lege care dorește să statueze că interimatul funcției de director civil nu poate depăși durata de 30 de zile. Președintele ar fi obligat să facă rapid o nouă propunere, iar dacă Parlamentul o respinge, în alte 15 zile trebuie să facă a doua propunere. Proiectul vine și cu o serie de modificări cu privire la demiterea șefului SRI, dar și la incompatibilitățile persoanei propuse cu funcția. Una dintre aceste incompatibilități este calitatea de fost sau actual cadru operativ, colaborator sau contractor al unui serviciu de informații, contrainformații sau de protecție internă. Șeful civil al SRI nu poate să dea consultanță nici serviciului, nici persoanelor fizice sau juridice cu interese în relația cu SRI.
Demersul poartă numărul PLX-459 din 2026 și reprezintă o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, proiect care a fost depus, în Parlamentul României, de deputata SOS România Simona Elena Macovei Ilie. Inițiativa legislativă a fost înregistrată, la data de 24 iunie 2026, la Camera Deputaților, care este prima cameră sesizată.
Conform acestui proiect de lege, Serviciul Român de Informații este condus de un director civil, cu rang de ministru, numit de Parlament, la propunerea președintelui României. Acest director civil este numit, conform proiectului, pentru un mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit o singură dată.
Interesant este că proiectul propune ca eliberarea din funcție a directorului SRI să se facă de Parlament, la propunerea președintelui României sau a cel puțin unei treimi din numărul total al deputaților ori al senatorilor.
Fără militari activi în ultimii cinci ani
Prin acest proiect de lege se arată că prin director civil se înțelege „persoana care, la data propunerii, la data numirii și pe întreaga durată a mandatului nu are calitatea de militar activ, polițist, polițist de penitenciare, cadru operativ, funcționar public cu statut special în structuri operative sau angajat al unei structuri de informații, contrainformații, protecție internă ori securitate națională”.
„Nu poate fi numită în funcția de director al SRI persoana care, în ultimii 5 ani anterior datei propunerii, a avut calitatea de cadru militar activ; a avut calitatea de polițist, polițist de penitenciare, funcționar public cu statut special ori personal operativ în cadrul unei instituții din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională; a fost mandatată, delegată, detașată, împuternicită, pusă la dispoziție, reactivată, concentrată, mobilizată sau utilizată în cadrul unei structuri militare, operative, de informații, contrainformații, protecție internă ori securitate națională; a exercitat funcții de conducere, comandă, coordonare, control, analiză operativă sau planificare operativă în cadrul unei astfel de structuri; a avut relații contractuale, directe sau indirecte, remunerate sau neremunerate, cu SRI ori cu alte structuri de informații, contrainformații, protecție internă sau securitate națională, cu excepția raporturilor instituționale publice, transparente și declarate, fără caracter operativ, secret sau de colaborare informativă; a avut calitatea de colaborator, consultant, consilier, expert sau prestator de servicii în raporturi nedeclarate public cu SRI ori cu alte structuri de informații, contrainformații, protecție internă sau securitate națională”, mai prevede acest proiect de lege.
Zece ani experiență în „domenii relevante”
Textul legislativ în discuție intenționează să reglementeze faptul că persoana propusă pentru funcția de director al SRI trebuie să aibă cetățenie română și domiciliul în România; să aibă capacitate deplină de execuție; să aibă studii superioare finalizate cu diplomă de licență sau echivalentă; să aibă o experiență profesională de cel puțin 10 ani în domenii relevante pentru exercitarea funcției, „precum administrație publică, drept, securitate națională, relații internaționale, management instituțional, relații publice, control parlamentar, diplomație, apărare, ordine publică, protecția drepturilor și libertăților fundamentale ori alte domenii conexe”.
De asemenea, această persoană mai trebuie să nu fi fost condamnată definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni cu intenție, să nu fi fost declarată definitiv ca lucrător sau colaborator al fostei Securități, să nu se afle în stare de incompatibilitate sau în conflict de interese și să nu se afle într-o situație legală care împiedică accesul la informații clasificate.
Fără preferințe politice și electorale
Iar lucrurile nu se opresc aici. Deputata SOS România mai vrea ca, la data depunerii jurământului și pe întreaga durată a mandatului, directorul SRI să nu poată avea calitatea de membru al unui partid politic, al unei organizații politice ori al unei formațiuni politice. „Pe durata mandatului, directorului SRI îi este interzisă participarea la activități politice, electorale sau de partid, precum și exprimarea publică în favoarea sau în defavoarea unui partid politic, competitor electoral sau candidat”, mai arată aceasta.
În proiect se mai prevede că funcția de director al SRI este incompatibilă cu: orice altă funcție publică sau privată, cu excepția activităților didactice, științifice ori de cercetare desfășurate fără afectarea obligațiilor de serviciu și fără utilizarea informațiilor clasificate ori a calității oficiale; calitatea de membru al unui partid politic; calitatea de administrator, asociat semnificativ, acționar semnificativ, beneficiar real, consultant sau reprezentant al unei persoane juridice care are sau care a avut, în ultimii 3 ani, raporturi contractuale cu SRI; orice raport contractual, direct sau indirect, cu SRI, altul decât cel decurgând din exercitarea mandatului; desfășurarea oricărei activități de consultanță, reprezentare, intermediere sau lobby în favoarea unor persoane fizice sau juridice care au interese în raport cu SRI; exercitarea oricărei activități care poate afecta independența, imparțialitatea, neutralitatea politică sau credibilitatea funcției.
Interimat restrâns, verificat de Comisia parlamentară, cu raport lunar
SRI nu mai are un director civil de trei ani, de când Eduard Hellvig a demisionat din funcție. Proiectul de lege în discuție vine cu o reglementare mult mai strictă în acest sens. Astfel, în textul inițiativei legislative a fost introdus un articol potrivit căruia „în cazul vacantării funcției de director al Serviciului Român de Informații, președintele României transmite Parlamentului o propunere de numire în termen de cel mult 30 de zile de la data vacantării funcției”.
Mai mult, „în cazul respingerii propunerii de către Parlament, președintele României transmite o nouă propunere în termen de cel mult 15 zile de la data respingerii”. De asemenea, „dacă interimatul depășește 90 de zile, comisia parlamentară însărcinată să exercite controlul asupra activității SRI prezintă Camerelor reunite, din 30 în 30 de zile, un raport privind cauzele menținerii interimatului, efectele instituționale ale acestuia și măsurile necesare pentru restabilirea conducerii civile numite de Parlament”.
Propunerea legislativă se află în consultare publică până în data de 20 iulie 2026. Senatul este forul decizional.