Rapoartele societăților de administrare a investițiilor ne arată că interesul pentru fondurile locale deschise este relativ constant, fluctuațiile înregistrate în ultimii doi ani fiind corelate cu performantele fondurilor. Și totuși, nici în „perioadele de glorie” ale acestora, atunci când randamentele ar trebui să incite interesul publicului, nu s-au înregistrat creșteri spectaculoase ale numărului de investitori, ci, mai degrabă, mici corecții.
Această stare de fapt impune o analiză a acestui fenomen social: de ce nu există interes pentru această formă de economisire și investiție?
1. Lipsa educației financiare în rândul celor tineri
A investi presupune să deții cel puțin câteva cunoștinte financiare de bază, pe care apoi să le aprofundezi; așa cum am mai spus, o investiție o poate face oricine, dar nu este recomandată oricui. Așadar, cum ne putem adresa tinerilor sau unde putem avea acele „touch point-uri” cu ei? Captivi în consumul de TV sau în lumea gadget-urilor, trăind într-o „falie” dominată de tehnologie și unde ritmul vieții este amețitor, este destul de dificil să le vorbești despre investiții pe 10 – 20 de ani; pare plictisitor și neatractiv, pentru că momentul prezent este cel care contează.
În aceste condiții, trebuie să ne modificăm discursul în funcție de specificul lor, pentru că altfel nu vom putea construi punți.
Nu există dubii atunci când afirmăm că învățământul românesc nu oferă și această latura educațională, absolut necesară în desăvârșirea noastră ca viitori adulți. Bineînțeles, pe hârtie, proiecte există, dar ele se pare că vor fi derulate începând cu anul 2020. Până atunci, avem de-a face cu generații care se bazează doar pe exemplul familial, acolo unde el există; „pușculița” copilăriei este un prim pas, dar de acolo începe un lung drum, pe care mulți îl părăsesc.
2. Profilul de consumator al romanului
Conform statisticilor, românii sunt încă fascinați de rafturile pline și de multe ori cumpără mai mult decât le este necesar, preferând satisfacțiile de moment în locul recompenselor de mai tărziu. Se pare că suntem dispuși să cumpărăm orice, oricând, chiar dacă ne dezechilibrăm bugetul personal, și asta pentru că nu exista obișnuinţa unei alocări lunare a veniturilor. Astfel, cu gândul mereu la achiziții, ademeniți de promisiunile ofertelor și de facilitățile aparente ale cardurilor de cumpărături, deschidem larg portofelele; în definitiv, așa fac și prietenii și colegii noștri, nu ni se pare nimic greșit. Ba mai mult, suntem și recompensaţi pentru tenacitatea noastră în materie de cumpărături și loialitatea ne este recompensată, indirect fiind direcționați către următoarele cheltuieli. Magazinele din Romania (și în special supermarket-urile) obțin de la an la an profituri superioare celorlalte ţări europene, deşi puterea de cumpărare este în scădere; dar pentru români „imaginea contează”, așa că deşi nu au nevoie de o mașină scumpă sau de ținute vestimentare de marcă, achiziționate la preţuri ce le depășesc puterea de cumpărare, se îndatorează, pentru că „obrazul fin cu cheltuială se ţine”.
Așadar, nici în aceste cazuri economisirea nu intra în discuție, decât în fericita situație de a acumula pentru o achiziție viitoare mult dorita.
Revenind la tema principală a articolului, putem spune că investitorii sunt acele persoane care dețin cel puțin câteva principii fundamentale ale educației financiare, își cunosc obiectivele pe termen mediu și lung, și-au testat apetența pentru risc, și-au definit prioritățile și ştiu că investițiile în fondurile mutuale – pe termen mediu sau lung - le pot genera venituri pasive interesante.
Horia Gusta, Director General Certinvest