Senatorii liberali au respins, la vot, un proiect de lege inițiat chiar de către grupurile parlamentare ale PNL. Printre cei care au votat împotrivă se numără și Vasile Blaga, care figurează nominal pe lista de inițiatori. Este vorba despre o inițiativă prin care producătorii și distribuitorii de produse și de servicii din țări care nu sunt membre ale UE să fie obligați, pe lângă etichetarea în limba română, să pună la dispoziția consumatorilor români un număr de telefon gratuit la care să poată solicita informații sau să depună reclamații în limba română. Mai mult, legea prevedea ca acești operatori străini non-euro care desfășoară activități în România cu o cifră anuală mai mare de un milion de euro să fie obligați să înființeze pe teritoriul statului nostru un punct de lucru și un sediu fizic. Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a dat acceptul pentru adoptarea legii, însă Senatul a decis să o respingă. Singurii care au votat „pentru” au fost parlamentarii AUR și PIR.
Camera Deputaților urmează să dezbată, până de Crăciun, în calitate de cameră decizională, un proiect de lege inițiat de către 25 de parlamentari ai Partidului Național Liberal, printre care se află și Vasile Blaga, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21 din 1992 privind protecția consumatorilor.
Conform proiectului, consumatorii au dreptul de a fi informați, în limba română, în mod corect și și precis, asupra caracteristicilor esențiale ale produselor și serviciilor oferite de către operatorii economici, astfel încât să aibă posibilitatea de a face o alegere rațională, în conformitate cu interesele lor, între produsele și serviciile oferite și să fie în măsură să le utilizeze, potrivit destinației acestora, în deplină securitate.
Parlamentarii PNL doresc modificarea legislației în vigoare, în sensul că „informarea consumatorilor despre produsele și serviciile oferite se realizează, în mod obligatoriu, în limba română, prin elemente de identificare și caracterizare a acestora, care se înscriu în mod vizibil, lizibil, ușor de înțeles, într-o formă care nu permite ștergerea”.
De asemenea, proiectul propune ca „producătorul să fie obligat să informeze despre denumirea produsului, cantitatea și termenul de valabilitate, durata medie de utilizare, principalele caracteristici tehnice și calitative, compoziția, aditivii folosiți, despre eventualele riscuri posibile, despre contraindicații și despre originea materiilor prime utilizate”.
Informații în română, indiferent de țara de origine
În același proiect de lege se prevede că „producătorii și importatorii din statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene au obligația să își precizeze adresa poștală a sediului social în elementele de identificare și cel puțin o modalitate de asistență în limba română a consumatorului”. De asemenea, „producătorii, ambalatorii sau distribuitorii din state membre ale Uniunii Europene au obligația să își precizeze adresa poștală a sediului social unde pot fi contactați și cel puțin o modalitate de asistență în limba română a consumatorilor”.
Mai departe, inițiativa legislativă propune ca „toate informațiile și serviciile oferite consumatorilor (…) trebuie să fie scrise și furnizate consumatorului în limba română, împreună cu produsul, indiferent de țara de origine a acestora, fără a exclude prezentarea acestora și în alte limbi. Există și câteva excepții de la această regulă, cum ar fi biletele de avion sau biletele de transport internațional.
Nu în ultimul rând, se dorește și reglementarea faptului că „toate informațiile și asistența în limba română privitoare la produsele și serviciile furnizate consumatorilor din România, indiferent de mijloacele de comunicare utilizate, sunt gratuite”.
Autorii proiectului spun că românii nu au cu cine comunica pe limba lor
O altă reglementare propusă este aceea ca operatorii economici străini care își desfășoară activitatea pe teritoriul României să fie obligați să înființeze cel puțin un punct de lucru pe teritoriul României și cel puțin un birou fizic pentru asistența consumatorilor din România. Inițiatorii precizează, însă, că „aceste prevederi se aplică exclusiv operatorilor economici a căror cifră de afaceri anuală pe teritoriul României depășește un milion de euro, dacă aceștia nu aparțin unor state membre din Uniunea Europeană”.
Autorii acestui proiect de act normativ susțin, în expunerea de motive care însoțește demersul legislativ, că „în prezent, producătorii și comercianții continuă practicile neconforme privind informarea explicită a consumatorului român în limba română”. „În multe situații, produsele comercializate nu conțin informații explicite și clare asupra provenienței materiilor prime din care este fabricat produsul sau asupra statului în care a fost fabricat”, arată aceștia.
Conform documentului citat, „în scopul optimizării costurilor, cei mai mulți operatori economici străini nu pun la dispoziția consumatorilor români servicii gratuite de asistență clienți în limba română, ci trimit către adrese electronice sau numere de telefon taxabile, pentru a demonstra, în mod formal, că pun la dispoziția clienților astfel de servicii. În cele mai multe situații, consumatorul român nu are cui să se adreseze în limba română pentru a solicita informații sau pentru a reclama disfuncții ale produselor sau abateri de la standardele de calitate”.
Bolojan, aviz favorabil, cu o observație
La data de 31 octombrie 2025, Guvernul României, sub semnătura premierului Ilie Bolojan, a transmis Parlamentului un punct de vedere din care rezultă că Executivul susține adoptarea acestei inițiative legislative, cu unele observații și propuneri.
O astfel de observație reclamă înlocuirea termenului „străini” cu termenul de „operatori economici din terțe țări”, ca să fie clar că este vorba despre operatori economici din spațiul extracomunitar.
Cu aceste observații, proiectul de lege liberal a ajuns pe masa Senatului, unde, în pofida faptului că este susținut și de Ilie Bolojan, a avut un parcurs nefavorabil. Legea a primit avize negative de la Comisia Juridică, dar și rapoarte de respingere de la Comisia pentru Buget-Finanțe, de la Comisia pentru Administrație Publică și de la Comisia Economică.
Inclusiv Consiliul Legislativ a administrat un aviz negativ, în care se precizează că reglementarea preconizată nu poate fi promovată în forma propusă prin acest proiect.
Vasile Blaga, semnatar al legii, a votat pentru respingerea ei
La data de 24 noiembrie 2025, legea a intrat la vot în Plenul Senatului. Din cei 109 parlamentari prezenți, 80 au votat împotriva adoptării. Au fost 17 de la PNL, 32 de la PSD, 8 de la UDMR și doi neafiliați. Interesant este că, cu o singură excepție, toți parlamentarii liberali au votat împotriva legii PNL. Inclusiv unul dintre inițiatori, adică Vasile Blaga. Un alt inițiator, senatorul PNL Gheorghe Ioan Bota, a decis să se abțină de la vot.
În schimb, pentru adoptarea proiectului de lege au votat 28 de senatori, dintre care 21 de la AUR și 7 de la PIR.
În data de 26 noiembrie 2025, proiectul respins de Senat a ajuns pe masa Camerei Deputaților, care este forul decizional. Aici, Comisia pentru Politică Economică, Comisia pentru Industrii și Servicii și Comisia Juridică au termen să depună raportul final până pe data de 17 decembrie 2025. Termenul până la care parlamentarii pot depune eventuale amendamente expiră săptămâna viitoare, la data de 9 decembrie 2025.