Modificarea legislației privind vânzarea terenurilor agricole, forțată de Guvernul Cîțu, va fi o lovitură pentru fermierii români și va duce la înflorirea speculei cu aceste terenuri. Mai multe asociații ale agricultorilor au lansat un apel către deputați să respingă acest proiect, după ce el a fost adoptat tacit, la sfârșitul lunii iunie, de către Senat. Potrivit proiectului, se elimină interdicția înstrăinării terenurilor timp de 8 ani de la achiziționare și se anulează restricțiile de cumpărare introduse pentru firme și persoane fizice. Noile modificări propuse de Guvernul Cîțu vin după ce la sfârșitul anului 2020 intrase în vigoare o lege inițiată de PSD care bloca practic vânzarea terenurilor agricole către străini, eliminând de pe piață și samsarii.
Apelul prin care se cere oprirea modificării actualei legi este semnat de reprezentanții Federație Naționale a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO”, Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – ,,LAPAR” și Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”. Ele acuză faptul că senatorii din Comisia Juridică au forțat adoptarea tacită a proiectului în varianta inițială, deși au fost transmise nenumărate solicitări din partea organizațiilor de fermieri, care au menționat că doresc dezbateri. „Facem un apel la parlamentari să conștientizeze, susțină și asigure că forma proiectului legislativ aprobat menține condițiile privind domiciliul național, obligația achitării unui impozit de 80% pentru diferența de preț a terenurilor extravilane vândute mai devreme de 8 ani și să fie introduse articole noi care să statueze interzicerea dării în plată dacă nu se parcurge și respectă procedura din prezenta lege, introducerea unui plafon pentru persoanele fizice și juridice care vor să achiziționeze teren, rămânând ca, în arendă, să se poată exploata suprafețe nelimitat, de oricine”, se arată în apelul celor trei organizații agricole.
Haos general. Nu avem statistici
În prezent, România nu are o statistică privind structura regimului funciar. Nu avem o bază de date privind proprietarii terenurilor agricole, astfel încât este greu de spus ce suprafață de teren agricol dețin în prezent străinii, atât persoane fizice, cât și firme. Miza terenurilor agricole devine una extrem de importantă, fiind o chestiune de siguranță națională în actualul context, dar și în perspectivă, având în vedere că se așteaptă ca scumpirea produselor alimentare să continue. Tocmai de aceea, semnatarii apelului recomandă autorităților elaborarea unor noi instrumente de colectare a datelor privind structura regimului funciar în România, incluzând date referitoare la utilizarea terenurilor, caracteristicile sociale ale proprietarului terenului sau arendașului, relația proprietarului cu terenurile aflate în posesia sa etc. „Suntem singura țară din UE care nu are o situație statistică din care să reiasă concret ce suprafață de teren este deținută în proprietate și ce suprafață este exploatată de străini pe persoană fizică sau prin intermediul unor societăți comerciale, pe acțiuni, fonduri de investiții etc.”, atrag atenția semnatarii apelului.
Ce vrea PNL-UDMR-USR PLUS
1.Eliminarea impozitului de 80%
Prin proiectul susținut de cele trei partide, care până recent au format coaliția de guvernământ, se anulează impozitul de 80% pe profit perceput la înstrăinărea terenurilor mai devreme de 8 ani de la achiziționarea lor. Conform actualelor reglementări, intrate în vigoare pe 13 octombrie 2020, impozitul este calculat la diferența dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare. De asemenea, proiectul anulează și condițiile de cumpărare introduse pentru firme și persoane fizice, instituind atât o nouă ordine de preempțiune, cât și o nouă procedură la cumpărarea terenurilor agricole.
2.Eliminarea restricțiilor la cumpărare
Legea actuală prevede condițiile cumulative pentru cumpărarea terenurilor agricole de către persoane fizice sau firme, în cazul în care nu este exercitat dreptul de preempțiune. Persoanele fizice trebuie să întrunească următoarele condiții: să aibă domiciliul/reședința situat/situată pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani anteriori anului de publicare a ofertei de vânzare, să fi desfășurat activități agricole pe teritoriul național cu cel puțin 5 ani anteriori anului de publicare a ofertei de vânzare. De asemenea, trebuie să fie înregistrate de autoritățile fiscale române cu minimum 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan. Pentru persoane juridice condițiile stabilite de lege sunt: să aibă sediul social și/sau sediul secundar situat pe teritoriul național, pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare; să desfăşoare activităţi agricole pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan; să prezinte înscrisurile din care să reiasă că din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali, minimum 75% reprezintă venit din activități agricole; asociatul/acționarul care deține controlul societății să aibă domiciliul situat pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan; în cazul în care structura persoanelor juridice, asociații/acționarii care dețin controlul societății sunt alte persoane juridice, asociații/acționarii care dețin controlul societății să facă dovada domiciliului situat pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan. Ambele prevederi, privind persoanele fizice și persoanele juridice, vor fi anulate, conform proiectului.
3.Modificarea ordinii de preempțiune
Conform legii în vigoare, înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea dreptului de preempțiune al coproprietarilor, arendașilor, proprietarilor vecini, Agenția Domeniilor Statului, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu- Șișeștiˮ, în această ordine, la preț și în condiții egale. Proiectul adoptat de Senat la sfârșitul sesiunii parlamentare trecute prevede o nouă ordine de preempțiune conform căreia arendașii rămân preemptori doar de rangul III, nu și de rangul II, în timp ce vecinii terenurilor agricole devin preeemptori de rang IV, iar tinerii fermieri ajung preemptori de rang V. Sunt eliminate, în acest mod, din categoria preemptorilor persoanele fizice cu domiciliul/reședința situat/situată în unitățile administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul sau în unitățile administrativ-teritoriale vecine. Sunt eliminate condițiile suplimentare pentru arendașii persoane fizice și juridice. În ceea ce privește dreptul de preempțiune al arendașilor, care doresc să cumpere terenul agricol, legea stabilește acum că ei trebuie să dețină calitatea de preemptori în baza unui contract de arendare, încheiat și înregistrat cu cel puțin un an înainte de data de publicare a ofertei de vânzare a terenului. În cazul arendașilor persoane fizice, condiția suplimentară este să facă dovada domiciliului/ reședinței situat/ situată pe teritoriul național, pe o perioadă de 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan, în timp ce în cazul arendașilor persoane juridice sau asociațiilor acestora, persoane juridice, este prevăzut condiția domiciliului în România tot cu 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor. Toate aceste condiții vor fi înlocuite, conform proiectului, cu condiția ca: „Arendașul care dorește să cumpere terenul agricol situat în extravilan trebuie să dețină această calitate pentru terenul respectiv, stabilită printr-un contract de arendă valabil încheiat cu cel puțin șase luni înainte și înregistrat potrivit dispozițiilor legale, la momentul afișării ofertei de vânzare la sediul primăriei”. În cazul proprietarilor de terenuri agricole vecini este anulată, totodată, orice ordine de preempțiune. De asemenea, în cazul tânărului fermier este abrogată condiția privind domiciliul/reședința stabilit/stabilită pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin un an anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.
4.Excepții și noi termene pentru vânzare
Proiectul aflat acum pe masa deputaților mai stabilește că „terenurile agricole situate în intravilan, precum și terenurile agricole situate parțial în intravilan și parțial în extravilan, care formează un singur un imobil, identificat printr-un singur număr cadastral, nu intră sub incidența noilor reglementări”. Pe de altă parte, proiectul reduce și termenul de afișare a ofertei de vânzare la primărie și termenul de depunere în scris a ofertei de cumpărare de preemptori, de la 45 la 30 de zile, stabilind o nouă procedură de vânzare.
5.Se reduc amenzile
Totodată, proiectul reduce amenzile pentru contravențiile prevăzute acum în lege, de la 100.000-200.000 lei la 10.000-100.000 lei. De asemenea, proiectul prevede ca înstrăinarea prin vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan fără respectarea dreptului de preempțiune este interzisă și se sancționează cu nulitatea relativă.
Este clar că această coaliție toxică nu face altceva decât să vândă totul în România. Prin noile modificări adoptate forțat la Senat se creează din nou posibilitatea vânzării terenurilor agricole către străini, iar multe dintre ele vor intra în jocul speculațiilor asigurând profituri considerabile unor indivizi, în timp ce accesul fermierilor români la aceste terenuri va fi practic blocat. Guvernul Cîțu ignoră, pur și simplu, faptul că nicio țară din UE nu-și vinde terenurile agricole cum vrea el să o facă.
Dragoș Frumosu, președintele SINDALIMENTA
Legea actuală referitoare la vânzarea terenurilor agricole este rezultatul negocierilor cu toate organizațiile agricole. Nu am introdus nimic în această lege din ce nu există afară. Credeți că în Franța sau Germania, ca să dau doar două exemple, te duci și cumperi terenuri agricole cum vrei tu? Evident că nu, trebui să îndeplinești niște condiții, condiții pe care le-am prins și noi în lege.
Daniel Botănoiu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii