Mai mulți patroni care nu vor primi ajutorul din bani europeni, promis de Guvernul României, se pregătesc să depună plângere penală pentru a se ancheta modul în care a fost organizată operațiunea pentru acordarea granturilor de 150.000 de euro. Cei care nu au reușit să intre pe lista scurtă a celor 4.500 de firme câștigătoare spun că a fost imposibil să încarce documentele în sistem în câteva secunde, așa cum reiese din lista de aplicații. Mai mult, aceștia acuză Guvernul că nu le-au fost indicați toți pașii pentru aplicație, deși informația completă exista și au folosit-o firmele de consultanță care au reușit să încarce datele a zeci de firme, fiecare, în câteva minute.
Guvernul PNL a anunțat, cu surle și trâmbițe, ajutorul pe care statul îl va acorda companiilor afectate de criza sanitară din pandemie. Mai ales pentru HoReCa se preciza că sunt alocate fonduri, pentru că industria ospitalității a fost foarte grav afectată. Cu toate acestea, patronii care așteptau sprijinul s-au trezit că nu ajung banii pentru toată lumea, iar criteriul de selecție aplicat de Executiv a fost „primul venit, primul servit”. „20.588 de companii dintre cele 65.441 care au obținut certificate CSU au aplicat pentru «Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor», însă bugetul de 307,5 milioane de euro ajunge doar pentru primele 4.500 înscrise, ținând cont de sumele eligibile de 15% din cifra de afaceri plafonate la 150.000 euro. Sunt astfel nedreptățite și discriminate peste 16.000 de firme care, deși au fost afectate de măsurile guvernamentale, nu primesc niciun ajutor”, explică specialiștii ListăFirme.ro, lider de piață în analiza datelor privitoare la companii.
Sistemul electronic s-ar fi blocat
Problema care ar putea deschide dosar penal pentru anchetarea modului în care au fost alocate fondurile ține de sistemul electronic și de lipsa informațiilor pe care patronii ar fi trebuit să le primească, astfel încât doar cei care au știut cum să aplice în câteva secunde sunt „în cărți”. Din tutorialul publicat pe site-ul Ministerul Economiei au lipsit indicațiile finale, pentru pașii „blocare-deblocare-transmitere”. Oamenii nu au înțeles cum ar trebui să se deblocheze, din moment ce nu erau blocați. „Eu am intrat să aplic pe 22 octombrie, de la ora 10.00, dar mi-am dat seama că nu aveam ultimii patru pași din aplicație. Ne-am sunat între noi, mai mulți prieteni, pentru a ne consulta, dar a durat mai mult de zece minute până ne-am dat seama ce avem de făcut. Cel mai greu a fost ultimul pas, pentru finalizare, care ne cerea deblocarea. Nu înțelegeam ce vor de la noi cu deblocarea. Până la urmă ne-am blocat toți, ca să ne putem debloca. Cu totul, a durat peste zece minute până am reușit să aplic, și n-am reușit să fiu nici măcar între primii 9.800 din listă”, a explicat, pentru Jurnalul, un hotelier.
Imposibil de aplicat în câteva secunde
Păgubiții au mai constatat că mii de firme au fost înregistrate în primele trei minute de la deschiderea aplicației, multe dintre ele fiind înregistrate la 10.00, ceea ce, din punct de vedere fizic, dar și tehnic, este imposibil, pentru că s-ar fi blocat sistemul. Mai mult, au constatat că toate firmele care vor beneficia de granturile pentru capital de lucru au fost reprezentate de câteva firme de consultanță care dețineau informația lipsă. „Una dintre firmele de consultanță are 50 de firme pe lista scurtă și făcuse un tutorial care conținea și ultimii patru pași, pe care noi nu-i aveam de la minister”, spune un patron din HoReCa. Cei care nu beneficiază de ajutor din partea statului se întreabă pe ce s-au bazat companiile câștigătoare care au reușit să aplice în primele trei minute – și mai ales cele care s-au înregistrat în câteva secunde în sistemul electronic. Cei mai revoltați sunt patronii din industria ospitalității, cărora li s-a promis ajutor, dar acum au constatat că nu s-a ținut cont de domeniul de activitate, ci toate firmele au intrat în același program – inclusiv Remat SA, pentru care e greu de dovedit că a avut de suferit din cauza pandemiei.
Nu corespund timpii, la analiză
Pe granturi.imm.gov.ro/transparency se vede clar că din lista celor 21.589 de firme, primele 7 au depus în 0 minute, iar următoarele 380 într-un minut. Aplicația s-a deschis „pentru toată lumea” la 10.00, dar în 4 minute depuseseră deja 3.170 de firme, deși durata minimă care se poate scoate parcurgând toți pașii obligatorii este de 4 minute, dacă cineva încarcă „la foc automat”. Dacă însă se mai și verifică fiecare document care se încarcă, timpul ajunge la cel puțin 8 minute. Mulți dintre păgubiți au povestit aceleași „peripeții” prin care au trecut: când au încărcat în CERERE documentele, la fiecare filă în parte le apărea mesajul „documentul nu a fost găsit”, deși în CIORNA încarcată în sistem cu o zi inainte, acele documente apăreau ca fiind încărcate cu succes. De aceea, la fiecare dintre documente a trebuit să se facă reîncărcarea – adică alte câteva minute pierdute.
Bănuiala multora dintre păgubiți este de fraudă electronică și fraudă cu fonduri europene, care ar trebui să fie anchetate. Mai mulți patroni se pregătesc să facă plângere penală, în acest sens.
Petiție pentru diminuarea plafonului
Până la o eventuală anchetă pentru fraudă electronică și fraudă cu fonduri europene, mai mulți patroni din HoReCa au lansat o petiție pentru diminuarea plafonului de 150.000 de euro la 50.000, astfel încât să poată primi ajutor cât mai multe companii – https://www.petitieonline.com/suplimentarea_fonduri_eu_masura_2_capital_de_lucru_imm.
„Prin această petiție cerem suplimentarea bugetului sau reducerea plafonului maxim de 150.000 euro la Măsura 2 «Capital de lucru». În acest fel dorim să obținem ca mai multe firme, care suferă din cauza situației generate de pandemie, să beneficieze de un ajutor financiar EU. Cu un buget restrâns și plafonul existent de 150.000 euro, s-a întâmplat ca în primele 7 minute de la debutul depunerii cererilor online, acest buget a fost deja epuizat, având ca rezultat că aproximativ 15.000 de firme nu o să aibă niciun ajutor pentru următoarele luni, care vor fi extrem de dificile. Considerăm că actuala modalitate de repartizare a acestor fonduri este inechitabilă, restrictivă și cu un impact redus în economie”, se precizează în textul petiției.