Poluarea aerului în Europa și în întreaga lume a provocat în ultimii ani de două ori mai multe decese premature decât fusese estimat anterior. Aproximativ 790.000 de europeni și 8,8 milioane de oameni de pe întreaga Planetă mor prematur în fiecare an din cauza acestui flagel, arată un studiu apărut în prestigioasa publicație „European Heart Journal”, editată săptămânal la tipografia Universității Oxford de către Societatea Europeană de Cardiologie. În România, poluarea ucide mai mult.
Între 40 și 60 la sută dintre aceste decese sunt provocate de infarcturi, atacuri cerebrale și alte tipuri de boli cardiovasculare nepuse până acum în legătură cu mortalitatea produsă de smog, susțin cercetătorii care au realizat studiul. În medie, cocktail-ul toxic generat de poluarea vehiculelor, industrie și agricultură scurtează viețile celor care mor prematur cu 2,2 ani, mai arată autorii raportului apărut în publicația medicală. „Asta înseamnă că poluarea aerului provoacă anual mai multe decese decât fumatul, despre care Organizația Mondială a Sănătății estima că a dus la 7,2 milioane de morți în plus, în 2015”, afirmă unul dintre autori, Thomas Munzel, profesor la centrul medical al Universității din Mainz, în Germania. „Fumatul poate fi evitat, dar poluarea nu!”, a avertizat el, citat de AFP. Deși studiul se axează pe continentul european, metodele sale statistice au fost aplicate și pentru restul lumii. „Numărul actualizat al celor care mor anual în China este de 2,8 milioane”, adică de mai mult de două ori și jumătate decât totalul victimelor calculate de studiile realizate până acum, susține un alt autor, Jos Lelieveld, cercetător la Institutul Max-Plank pentru Chimie din Germania, citat de AFP. De altfel, la nivel global, poluarea aerului provoacă cu 120 de morți în plus în fiecare an, la 100.000 de oameni. La nivelul Europei, în pofida controalelor asupra poluării mai stricte decât în alte părți ale lumii, 133 de persoane mor în plus, anual, la 100.000 de oameni. „Fenomenul se explică prin combinația slabă între calitatea aerului și densitatea populației, care duce la o expunere cu o rată dintre cele mai mari din lume”, a explicat Lelieveld. Ratele și mai abrupte de deces semnalate în estul Europei –unde mor anual peste 200 de persoane în plus la 100.000 de oameni, în Bulgaria, Croația și România, spre exemplu, - sunt atribuite sistemului mai puțin avansat de sănătate, arată studiul.
Spre alte surse de energie
Oamenii de știință au aplicat un nou model global pentru stabilirea mortalității la o bază de date epidemiologică extinsă, prin actualizarea cifrelor pentru densitatea și vârsta populației, a factorilor de risc pentru boli, precum și a cauzelor deceselor. Metoda a permis cercetătorilor să simuleze modul în care poluarea naturală și cea produsă de oameni interacționează cu atmosfera. De departe, cele mai multe decese sunt atribuite particulelor microscopice cu un diametru mai mic de 2,5 microni. „Deoarece majoritatea pulberilor în suspensie şi a poluanţilor atmosferici din Europa provin de la arderea combustibililor fosili trebuie făcută urgent trecerea către alte surse de energie”, a recomandat Lelieveld. De altfel, studiul s-a concentrat pe ozon şi poluarea cu microparticulele de materie care dăunează în mod special sănătăţii, deoarece pot pătrunde în plămâni şi chiar în sânge.
„Atunci când utilizăm energia curată, regenerabilă, nu numai că îndeplinim Acordul de la Paris pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice ci, totodată, reducem cu până la 55% rata mortalităţii asociată poluării atmosferice din Europa”
Jos Lelieveld