Îndrumători în lumea meditației și a eliberării de balastul emoțional ne vor fi specialiștii Hal Arkowitz și Scott O. Lilienfeld, autorii studiului Adevăruri și mituri despre sănătatea mentală (Editura Trei, 2023): „Timp de zece până la cincisprezece minute, ei își observă gândurile, ca și cum ar privi din afară înăuntru. Acordă o atenție specială respirației și atunci când mintea lor rătăcește către alte gânduri, își îndreaptă din nou atenția asupra respirației. În timpul exercițiului, mintea li se „golește” de gânduri și devin mai calmi și mai împăcați.” Este vorba, da, despre oamenii care aleg să scape de gândurile negative (sau cel puțin încearcă) prin meditație.
De la durere la psoriazis
Facem loc explicațiilor psihologilor (citați anterior): „În psihoterapie, cercetătorii și practicienii și-au arătat interesul față de un tip de meditație budistă, concepută să faciliteze conștientizarea, starea de a fi prezent în acest moment, fără a judeca ce se întâmplă în jur. Mindfulnessul s-a dovedit a fi promițător în tratarea unei game de tulburări, de la durere la psoriazis. Dar atunci când vine vorba despre tratarea tulburărilor mentale diagnosticate, dovezile că mindfulnessul ar fi de ajutor sunt neconcludente, cele mai multe date indicând abilitatea acestei tehnici de a reduce depresia clinică și de a evita recăderile.”
Curiozitate, deschidere, acceptare
Înspre miez: „Oamenii au practicat meditația încă din negurile istoriei. Aceasta a evoluat în multe forme și este întâlnită practic în fiecare religie importantă. În 2004, psihologul Scott Bishop, aflat pe atunci la Universitatea din Toronto, și colegii săi au definit mindfulnessul ca fiind menținerea atenției asupra experiențelor din prezent și adoptarea unei atitudini față de ele caracterizată prin curiozitate, deschidere și acceptare. Cercetătorii în domeniul psihoterapiei au dezvoltat și evaluat variante ale mindfulnessului în scopuri terapeutice. De exemplu, exercițiile de reducere a stresului prin mindfulness diminuează, așa cum sugerează și denumirea lor, stresul psihic.”
Două forme de remedii
Mai adânc: „Terapia cognitivă bazată pe mindfulness, pe de altă parte, integrează mindfulnessul cu metode concepute pentru modificarea gândurilor disfuncționale, gânduri ce conduc adesea la emoții și comportamente problematice. Ca remediu pentru depresie și anxietate, meditația de tip mindfulness îi poate ajuta pe pacienți să renunțe la gândurile negative în loc să se concentreze obsesiv pe ele. Antrenamentul pentru trăirea deplină a prezentului, în locul permanentei retrăiri a trecutului sau al contemplării viitorului, ajută la menținerea minții în afara unei bucle depresive sau anxioase. Într-adevăr, există dovezi ale eficacității acestui exercițiu de meditație în ceea ce privește ameliorarea simptomelor de depresie și posibil de anxietate. Într-o metaanaliză din 2010 (o revizuire cantitativă), psihologul Stefan Hofmann, de la Universitatea Boston, și colegii săi au examinat studii care au testat două forme de meditație mindfulness: ca remediu pentru tulburări de anxietate, respectiv depresie.”
Sub terapia cognitivă
Și? „Ei au constatat că ședințele de meditație duc la îmbunătățiri semnificative în ambele afecțiuni imediat după terapie, precum și la aproximativ trei luni după intervenție. Dat fiind numărul relativ mic de studii bine concepute de la acea vreme, autorii au fost precauți, în mod justificat, în concluziile lor. Totuși, o metaanaliză din 2013 susține parțial evaluarea favorabilă din 2010. În acest studiu de sinteză, psihologul Bassam Khoury, pe atunci la Universitatea din Montreal, și colegii săi au constatat că ambele tipuri de terapii de tip mindfulness sunt eficace pentru tulburările de depresie și anxietate, deși nu mai mult decât terapia cognitivă folosită fără mindfulness.”
Efecte în funcție de sursa anxietății
Nu în ultimul rând: „În alte studii, mindfulnessul a obținut scoruri mai slabe în ceea ce privește efectul terapeutic pentru tulburările de anxietate. Într-o metaanaliză publicată în 2015, psihologa Clara Strauss, de la Universitatea din Sussex (Anglia), și asociații ei au constatat că tratamentele bazate pe mindfulness sunt eficace pentru depresie, dar nu și pentru tulburările de anxietate. Rezultatele pentru anxietate sunt diferite de la o cercetare la alta (și din motive variate), dar e posibil ca aceasta să fie din cauza diferențelor dintre populațiile de pacienți studiate. De exemplu, unele studii includ indivizi afectați de tulburări de anxietate care au și alte probleme importante de sănătate somatică, precum cancerul, în timp ce altele nu includ astfel de subiecți. Cât de bine funcționează mindfulnessul depinde într-o anumită măsură și de sursa anxietății pacientului.”
Despre autori
Hal Arkowitz este profesor emerit asociat la Universitatea Arizona. Și-a obținut licența la Universitatea New York și doctoratul în psihologie (clinică) la Universitatea Pennsylvania. Principalele sale interese în cercetare sunt axate pe înțelegerea modului în care se schimbă oamenii și a motivelor pentru care nu se schimbă. La rândul lui, Scott Lilienfeld este profesor la catedra „Samuel Candler Dobbs” de psihologie de la Universitatea Emory din Atlanta. A obținut licența la Universitatea Cornell în 1982 și doctoratul în psihologie (clinică) la Universitatea din Minnesota în 1990. Dr. Lilienfeld a publicat în jur de trei sute de lucrări în domeniul tulburărilor de personalitate (îndeosebi în domeniul psihopatiei), tulburărilor disociative, diagnosticului psihiatric, pseudoștiinței în psihologie și metodelor validate științific din psihologia clinică.
„Antrenamentul pentru trăirea deplină a prezentului, în locul permanentei retrăiri a trecutului sau al contemplării viitorului, ajută la menținerea minții în afara unei bucle depresive sau anxioase.”, Hal Arkowitz
„Când vine vorba despre tratarea tulburărilor mentale diagnosticate, dovezile că mindfulnessul ar fi de ajutor sunt neconcludente, cele mai multe date indicând abilitatea acestei tehnici de a reduce depresia clinică și de a evita recăderile.”, Scott Lilienfeld