Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Astăzi și mâine, la CSM, se joacă ultimul act din piesa denumită „avizarea propunerilor ministrului Justiției pentru numirea șefilor marilor parchete”, episoadele consumate deja arătând o vădită supunere a Secției pentru Procurori în fața agendei ONG-urilor #rezist.
Până acum, a trecut de votul CSM o singură propunere, cea pentru șefia DIICOT, necontestată de către activiștii Declic & company. În rest, toate propunerile au fost contestate de către activiști și, pe cale de consecință, respinse de către CSM. Cu două excepții care îi vizează pe Alex Florența și pe Marius Voineag, unde s-a produs un balotaj la vot, ceea ce înseamnă blocaj în această procedură de avizare. Dar lucrurile nu se opresc aici.
Astăzi, Secția pentru Procurori trebuie să se pronunțe, prin aviz consultativ, și în legătură cu propunerea de numire a lui Viorel Cerbu în funcția de șef al DNA. Iar rezultatul este previzibil, atât timp cât, la finalul săptămânii trecute, pe contul oficial de socializare al ONG-ului Declic s-a declanșat o adevărată campanie împotriva acestuia. Rețeta este identică, fiind folosită și înaintea respingerii de către CSM a celorlalte propuneri, inclusiv a celei pentru funcția de procuror general al României. #rezist merge și mai departe și îi somează atât pe ministrul Justiției, Radu Marinescu, cât și pe președintele României, Nicușor Dan, să nu numească în funcții procurorii pe care ONG-urile nu-i vor. USR-iștii nu se lasă nici ei mai prejos și vin în Parlament cu un proiect de lege prin care vor să controleze inclusiv numirea judecătorilor la Curtea Constituțională.
Asaltul ONG-urilor #rezist asupra justiției continuă în forță, de această dată cu atât mai țintit cu cât Consiliul Superior al Magistraturii se apropie de finalizarea procedurii de avizare consultativă a propunerilor de numire la conducerile marilor parchete făcute de căte ministrul Justiției.
Organizația Declic nu se mai ascunde și arată pe față care este miza scandalului pe care l-a declanșat, alături de alte ONG-uri cu aceeași agendă, începând cu data de 9 decembrie 2025, când a fost scos pe piață filmul Recorder.
ONG-ul Declic, care pare să-și coordoneze perfect acțiunile atât cu o parte a presei apropiate fostului Binom Coldea-Kovesi, cât și cu agenda lui Ilie Bolojan, a USR și a consilierilor REPER aduși de Bolojan în Cancelaria de la Palatul Victoria, a inițiat, la finalul săptămânii trecute, un atac direct asupra unora dintre candidații care concurează pentru șefia marilor parchete, reflectat inclusiv printr-o nouă petiție, intitulată „Fără gruparea Voineag-Florența la marile parchete:.
În acest manifest, activiștii #rezist scriu că „președintele Nicușor Dan susține că Marius Voineag nu va putea influența activitatea DNA în calitate de adjunct la Parchetul General. Este fals. DNA și DIICOT funcționează în cadrul Parchetului General, iar adjuncții au atribuții directe în coordonarea acestora și a altor parchete”.
Procurorii din CSM, aliniați cu activiștii
Miercurea trecută, Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii s-a întrunit pentru a aviza propunerea ministrului Justiției cu privire a ocuparea celor două funcții de procuror șef adjunct al DIICOT. Cu trei voturi la trei, s-a creat primul blocaj cu privire la numirea într-una dintre aceste funcții a actualului procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Alex Florin Florența, unul dintre dușmanii #rezist.
În aceeași zi, cu cinci voturi la unul, Secția pentru Procurori de la CSM a avizat negativ propunerea ministrului Justiției pentru ocuparea celei de-a doua funcții de adjunct al șefului DIICOT de către procurorul Gill Julien Grigore Iacobici. Și acesta este un procuror atacat de către presa #rezist și de către influencerii acestei mișcări de pe rețelele de socializare.
Joia trecută, aceeași Secție pentru Procurori de la CSM a dat proba alinierii totale cu agenda #rezist, respingând, cu cinci voturi la unul, avizarea favorabilă a numirii Cristinei Chiriac, actual procuror-șef al DNA Iași, în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În aceeași zi, tot trei dintre procurorii din CSM care au votat, cu o zi înainte, împotriva lui Alex Florin Florența, au votat, de această dată, și împotriva propunerii de numire a actualului procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag, în funcția de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Blocajul s-a repetat, existând trei voturi pentru avizarea favorabilă a propunerii și trei pentru avizarea negativă a propunerii de numire.
Tot joi, s-a reluat votul în ceea ce-l privește pe Alex Florența. Dar, din nou, au fost 3 voturi la 3. Atât în cazul lui Florența, cât și al lui Voineag, procedura va fi reluată chiar astăzi, 16 martie 2026, începând cu ora 16.00.
Trei membri ai Secției care au votat cum „trebuie”
Interesant este și cine sunt cei trei membri ai Secției pentru Procurori de la CSM care au făcut jocurile #rezist și care au blocat procedura de numire a lui Alex Florin Florența și a lui Marius Voineag.
Primul este Claudiu Sandu, fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov. Acesta este cunoscut ca un adversar al înființării, în anul 2018, a celebrei Secții pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). La acel moment, Claudiu Sandu s-a plasat de partea fostului procuror general al PÎCCJ Augustin Lazăr, zis „Taica Lazăr”, protectorul Laurei Codruța Kovesi, când ministrul Justiției de atunci, Tudorel Toader, a cerut revocarea lui din funcție. De asemenea, același actual membru al Secției pentru Procurori de la CSM s-a declarat un susținător al MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare) instituit împotriva României ce a fost ridicat odată cu reforma legilor justiției făcută de Cătălin Predoiu în anul 2023.
Mai mult, procurorul Claudiu Sandu s-a făcut remarcat, cu ani în urmă, când a acordat un interviu chiar Ioanei Ene Dogioiu, actuala purtătoare de cuvânt a lui Ilie Bolojan, interviu în cadrul căruia a declarat că „trebuie înțeles că arestarea nu se decide pe aceleași probe pentru care se pronunță soluția finală. Eu am avut un inculpat ținut 5 luni în arest preventiv, pentru care, în final, am dat soluția clasării. După analiza probelor, am stabilit că nu sunt suficiente pentru a-l trimite în judecată”.
Al doilea procuror din CSM care a votat pe placul ONG-urilor, în această procedură de avizare, este Bogdan Staicu. Acesta este fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul București care, în anul 2013, a coordonat ancheta abuzivă prin care au fost aduși cu „mascații” o sută de elevi, luați cu autocarul, din sălile în care își susțineau examenul de Bacalaureat, de la Liceul Dimitrie Bolintineanu, sub pretextul că „puteau fi martori la posibile infracțiuni de corupție”.
Cel de-al treilea membru CSM care a votat în aceeași manieră este Emilia Ion, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Toate punctele au fost bifate
Așa stând lucrurile, concluziile care pot fi trase în legătură cu modul în care CSM a acționat în chestiunea numirii noilor șefi ai marilor parchete sunt simple. #rezist nu a avut nimic împotriva numirii lui Codrin Horațiu Miron în funcția de procuror-șef al DIICOT, chiar dacă propunerea a fost făcută de către ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu. Iar, aici, trebuie făcută mențiunea că preferatul celor de la #rezist, controversatul procuror militar Bogdan Pîrlog, care a avut calitatea de dublu candidat la această procedură de selecție – pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și pentru funcția de procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism -, și-a retras candidatura pentru șefia DIICOT, lăsându-i, astfel, locul liber lui Codrin Horațiu Miron. Iar ca o coincidență, la data de 11 martie 2026, Secția pentru Procurori de la CSM a validat, cu unanimitate de voturi, această numire.
#rezist și presa asociată l-au atacat pe procurorul Gill Julien Grigore Iacobici, cerând ca acesta să nu fie numit în funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT. Iar Secția pentru Procurori de la CSM s-a executat și a avizat negativ propunerea.
#rezist a cerut ferm respingerea lui Alex Florin Florența în orice funcție de conducere la nivelul Ministerului Public. Iar cei trei procurori din CSM amintiți mai sus s-au executat și au votat întocmai, reușind blocarea numirii lui Florența ca adjunct al șefului DIICOT.
#rezit a cerut ca procuroarea Cristina Chiriac să nu fie numită în funcția de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Și de această dată, Secția pentru Procurori de la CSM s-a executat și a votat „corespunzător”.
#rezist a cerut ca Marius Voineag să nu fie numit în funcția de procuror general adjunct al PÎCCJ, iar cei trei procurori nominalizați anterior s-au executat și de această dată și au blocat și această numire.
L-au scos de la naftalină pe Liviu Dragnea, în bătălia pentru acapararea DNA
Iar lucrurile nu se opresc aici. Astăzi, începând tot cu ora 14.00, are loc o nouă ședință a Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea susținerii interviului de către Ioan Viorel Cerbu, propus de către ministrul Justiției pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție.
Ei bine, nici Ioan Viorel Cerbu nu este pe placul celor de la #rezist. La finalul săptămânii trecute, tot ONG-ul Declic l-a atacat pe Cerbu, acuzându-l că „ar fi vrut să îl scape pe Dragnea de dosarul Referendumul”. Este vorba despre referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu, din anul 2012, Liviu Dragnea fiind acuzat că a făcut campanie pentru a scoate oamenii la vot.
Pe pagina oficială de Facebook, Declic publică, în ajunul interviului lui Cerbu de la CSM, mai multe titluri, cum ar fi: „Viorel Cerbu l-a anchetat pe Dragnea în «Dosarul Referendumul». La final, însă, a refuzat să îl trimită în judecată. Motiva că se teme de o achitare din lipsă de probe. Ar fi vrut să închidă dosarul, dar șeful de Secție din DNA i-a preluat cazul și a obținut condamnarea liderului PSD”, precum și „Numele lui Viorel Cerbu apare și în dosarul Alinei Bica. L-ar fi rugat să afle dacă ea și Dragnea au telefoanele interceptate”.
Mesajul transmis de ONG-ul #rezist este mai mult decât clar și este aproape previzibil ce vor face cel puțin cei trei procurori din CSM – Claudiu Sandu, Bogdan Staicu și Emilia Ion – astăzi, după interviul cu Viorel Cerbu.
Mâine sunt programate interviurile în vederea avizării propunerilor de numire a Marinelei Mirică și a lui Marius Ionel Ștefan în cele două funcții de procuror-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție. Deocamdată, în privința celor doi grupările #rezist nu au ieșit nici cu atacuri, nici cu critici și nici cu ordine de respingere a numirilor.
Avizele CSM sunt consultative. În cazul celor negative, procedura prevede că ministrul Justiției va organiza un nou interviu cu candidatul respins, după care poate transmite propunerea la Palatul Cotroceni. Trebuie, însă, deblocată situația avizelor pentru Florența și Voineag.
Atacurile #rezist se vor muta, după finalizarea acestei proceduri, exclusiv asupra președintelui României, Nicușor Dan, pe care încearcă să-l silească să nu emită decretele de numire în funcție a celor pe care ONG-urile nu-i doresc.
USR vrea control „civic” asupra numirilor la CCR făcute de Parlament
Pe partea politică a aceleiași mișcări ideologice, USR pregătește, în Parlament, o procedură legislativă prin care se încearcă și acapararea Curții Constituționale. Nu că, în prezent, CCR nu ar fi deja influențată de acțiunile premierului, însă progresiștii vor să se asigure că, pe viitor, procedural lucrurile vor rămâne în acest siaj.
Astfel, deputații USR Oana Murariu, Alin Bogdan Stoica și Alexandru Dimitriu împreună cu senatoarea Simona Spătaru au depus la Camera Deputaților, în 25 februarie 2025, un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
În expunerea de motive care însoțește demersul legislativ, autorii susțin că numirea judecătorilor CCR este reglementată de articolul 143 din Constituție și că, potrivit acestor prevederi constituționale, judecătorii CCR trebuie să aibă o pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.
„În prezent, aceste condiții nu sunt detaliate sau explicate în Legea nr. 47/1992. Această lacună legislativă a generat vulnerabilități în interpretarea criteriilor de selecție, lăsând o marjă largă de manevră politicului, susțin USR-iștii.
Parlamentarii inițiatori mai scriu că „s-a observat un formalism extrem în audierea candidaților în comisiile juridice”, că „deoarece numirea este percepută ca fiind strict politică în acest moment, lipsesc mecanismele care să garanteze că profilul profesional primează în fața apartenenței sau loialității politice” și că „absența unui calendar riguros de verificare a candidaților limitează controlul civic și profesional asupra integrității viitorilor judecători”.
Se propune, astfel, prin acest proiect de lege, ca „obiectivizarea criteriului de «înaltă competență» să fie definit prin dovezi concrete, precum titluri academice de prestigiu, publicații de specialitate, reușite sau o carieră de succes în magistratură”. Mai vor, de asemenea, obligarea Comisiei Juridice să acorde un punctaj tehnic pe baza îndeplinirii criteriilor și ca raportul înaintat Plenului să fie justificat exclusiv prin prisma acestor punctaje. Evident, aceste lucruri ar viza numai judecătorii CCR numiți de Parlament, nu și pe cei numiți de președintele României.
Legea USR-ișilor se află în consultare publică până pe data de 31 martie 2026.
Citește pe Antena3.ro
