Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, are un aliat neașteptat în războiul pe care a decis să-l poarte împotriva foștilor parteneri de la PSD. Fostul protejat al lui Traian Băsescu, ex-procurorul-șef al DNA, Daniel Morar. Actual judecător constituțonal, acesta este magistratul raportor al CCR care a analizat cererea lui Tăriceanu prin care acesta a atacat hotărârea Senatului din 10 septembrie, prin care Teodor Meleșcanu a fost ales în funcția de președinte al Senatului. Numai că, la fel de spectaculos, este că PSD are, în acelșai război, un aliat la CCR la fel de surprinzător. Este vorba despre Livia Stanciu, cea numită de Klaus Iohannis la Curtea Constituțională. În timp ce Morar opinează juridic că a fost încălcat Regulamentul Senatului, prin alegerea lui Meleșcanu, Stanciu are o opinie diametral opusă. Iar ieri, CCR ar fi trebuit să se pronunțe pe această cerere. Însă, în urma discuțiilor, decizia a fost amânată pentru data de 30 octombrie.
Raportul lui Daniel Morar cu privire la această chestiune este unul de admitere a contestației formulate de Călin Popescu Tăriceanu, considerând că, atunci când Teodor Meleșcanu a primit votul pentru preluarea șefiei Senatului, s-a încălcat principiul configurației grupurilor parlamentare. Concret, Morar opinează identic cu Tăriceanu că un grup parlamentar nu poate face două propuneri în același timp pentru ocuparea funcției de șef al Senatului. Mai mult, conform unor surse, Morar ar fi argumentat că un senator nu poate candida decât la propunerea grupului din care face parte.
Pe de altă parte, judecătorul Livia Stanciu a demontat toată această argumentație, opinând că Teodor Meleșcanu a fost ales constituțional și regulamentar la conducerea Camerei superioare a Parlamentului și s-a exprimat pentru respingerea contestației depuse. Curtea Constituțională, reunită, ieri, în plen, a amânat pronunțarea pentru 30 octombrie. Astfel, CCR își ia o marjă de “respiro” pentru a vedea, probabil, care sunt evoluțiile pe scena politică.
Regulamentul îi contrazice pe Morar și Tăriceanu
Miza este una politică uriașă, în contextul campaniei electorale și a crizei guvernamentale de la București. Nu este deloc sigur că, până pe 30 octombrie, Guvernul Orban va primi votul de învestitură, iar Opoziția dorește să-și impună propriul om la șefia Senatului până la primul tur al prezidențialelor. Teodor Meleșcanu, care a fost propus de PSD, făcea parte din ALDE la momentul numirii sale, fiind exclus imediat după vot. În prezent, Meleșcanu activează în cadrul grupului parlamentar al PSD din Senat. Iar exact acest lucru este invocat în contestația depusă la CCR. Însă demersul lui Tăriceanu pare a fi sortit eșecului atât din punct de vedere juridic, cât și din punct de vedere politic. Astfel, conform Regulamentului Senatului, la articolul 23, alineat 1, președintele Senatului este ales prin vot secret și se interzice doar ca un grup parlamentar să facă două propuneri în același timp. ALDE a avut propria propunere, pentru această funcție, însă Meleșcanu nu a fost propunerea ALDE, ci a PSD. Astfel încât prevederea regulamentară nu a fost încălcată.
Și șefia Camerei Deputaților este subiect de troc politic
Alina Gorgiu, de la PNL, vânează poziția lui Meleșcanu, iar Opoziția din Senat i-ar da votul. Însă, în lipsa unei decizii a CCR care să constate neconstituționalitatea mandatului lui Meleșcanu, președintele Senatului nu poate fi revocat din funcție decât prin votul a jumătate plus 1 din numărul total al senatorilor. PSD are, în Senat, 69 de parlamentari, adică exact 50% plus 1.
La Camera Deputaților se joacă, de asemenea, funcția de președinte. Aceasta este “scoasă la mezat” de liberali pentru Victor Ponta, în speranța ca Pro România să voteze Guvernul Orban. Aici, lucrurile sunt mai complicate pentru actualul președinte, Marcel Ciolacu, deoarece, din 328 de deputați, PSD, împreună cu cei patru excluși din ALDE, dețin doar 136 de mandate.