Acțiunea coordonată, realizată în perioada 2021-2022, reprezintă cea mai mare anchetă organizată până acum, arată reprezentanții BeeLife – organizația care militează pentru protejarea albinelor și polenizatorilor. A fost desfășurată de trei entități ale Comisiei Europene – Direcția Generală responsabilă cu Sănătatea și Siguranța Alimentară (DG Sănătate), Centrul Comun de Cercetare (JRC) și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).
Din 320 de eșantioane provenind din 15 state membre – Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Danemarca, Grecia, Spania, Franța, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Polonia, România, Suedia – precum și din Elveția și Norvegia, 46% erau suspecte a nu fi conforme exigențelor Directivei Mierii (Directiva 2001/110 CE). Cel puțin un marker detectat în laborator indica prezența zahărului din surse exogene, se precizează în raportul JRC.
Din ce țări vin loturile suspecte
Comparativ cu o anchetă UE anterioară, desfășurată în 2015-2017, în care doar 14% dintre eșantioanele analizate indicau contrafaceri, raportul 2021-2022, intitulat „From the Hives” („Din stupi”), indică „o rată de suspiciune considerabil de ridicată”. „Totuși, un set nou de metode de analiză, cu capacități de detecție îmbunătățite, a fost folosit în prezentul studiu, ceea ce ar putea explica diferența”, se arată în raportul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC).
Testările s-au făcut pe 320 de probe, care aveau drept origini 20 de țări exportatoare. Eșantioanele au fost trimise JRC, pentru a se eventuala prezență a siropurilor de zahăr din surse exogene. Analizele au arătat că siropurile din amidon de porumb sau din trestie de zahăr nu mai sunt folosite pentru a dilua mierea, ele fiind înlocuite cu siropuri din orez, grâu sau sfeclă de zahăr.
Cercetarea a mai subliniat că cel mai mare număr de loturi suspecte aveau drept origine China (66 din 89 de transporturi – adică 74%). „Mierea” provenind din Turcia (14 loturi din 15 analizate – 93%) prezenta cea mai mare proporție de eșantioane neconforme. Dintre produsele importate de alte țări din Marea Britanie, 100% erau suspecte, fără ca ele să fie însă obținute pe teritoriul țării respective.
Europa importă circa 40% din mierea pe care o consumă.
Complicitate la falsuri
Peste jumătate dintre operatorii cercetați (57%) au exportat loturi suspecte de a fi fost falsificate cu zaharuri din surse externe, și peste 60% dintre operatori au importat cel puțin un lot suspect.
Ancheta mai arată că 44 de operatori europeni au fost cercetați, iar șapte au fost sancționați. Investigațiile realizate de statele membre și de OLAF au demonstrat „complicitatea dintre exportatori și importatori”, în următoarele privințe: folosirea siropurilor pentru diluarea mierii și pentru a-i scădea prețul - atât în țări din afara UE, cât și pe teritoriul Uniunii; realizarea de analize în laboratoare acreditate, pentru a adapta proporțiile de miere și sirop, în vederea eludării detectării la nivelul autorităților de control; folosirea aditivilor și coloranților, îndepărtarea urmelor de polen și falsificarea trasabilității produsului pentru a masca adevărata origine geografică a mierii.
„Având în vedere cele de mai sus, există suspiciunea că o mare parte din mierea importată din țări non-UE - și considerată de către JRC suspectă de a fi fost contrafăcută – rămâne prezentă și nedetectată pe piața Uniunii Europene”, se mai arată pe site-ul Comisiei Europene.
Mierea importată a circulat în mod diferit pe piața europeană: spre exemplu, dacă mierea importată de Polonia a rămas „la intern”, o bună parte din mierea importată de Germania a fost reexportată în alte țări membre UE.
Lege fără norme
Deși eșantioanele de miere prelevate din România au prezentat gradul cel mai scăzut – 20% - de abatere de la Directiva Mierii, produsele prezente pe rafturile supermarketurilor de la noi sunt, în bună parte, neconforme, susține Constantin Dobrescu, vicepreședinte ROMAPIS (Federația Asociațiilor Apicole din România). Iar modul în care este etichetată mierea îi favorizează pe fraudatori, în dauna consumatorilor și a apicultorilor.
În iunie 2020, s-a promulgat Legea 79 privind modificarea și completarea Legii apiculturii. Actul normativ respectiv stipulează ca producătorii, procesatorii și comercianții să fie obligați „să afișeze vizibil pe etichetă țara de origine”, dacă mierea provine dintr-o singură sursă, sau țările – dacă e vorba de un amestec de produse.
Legea 79 urma să fie pusă în aplicare prin norme metodologice aprobate în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ, prin Ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Au trecut aproape trei ani de atunci, normele nu s-au aprobat încă.
Romapis este o federație reprezentând 15 asociații apicole, cu peste 1.600 de crescători de albine.
Concurență neloială
La ora actuală, în țară, mierea continuă să fie etichetată conform unui regulament european mai vechi: dacă marfa e importată de pe Bătrânul Continent, pe etichetă se menționează „origine UE”, dacă e din țări non-europene, se scrie că produsul e „din afara UE”.
Problema e că mierea este unul dintre cele mai contrafăcute alimente, și tot mai complicata tehnologie utilizată pentru obținerea falsurilor reușește să șunteze analizele de control al calității, explică vicepreședintele ROMAPIS. Marii procesatori știu acest lucru, iar pentru unii tentația contrafacerii e irezistibilă, fiindcă aduce profituri mari.
Falsurile se fac fie afară, fie pe teritoriul României și implică amestecul produsului original cu siropuri – în special cu siropul din orez, adus din China, precizează Constantin Dobrescu. Într-un volum dat de produs, până la 50% poate să fie altceva decât miere, fără ca „înlocuitorul” să fie detectabil în laborator, explică vicepreședintele ROMAPIS.
Borcanele cu marfă neconformă, etichetate „UE” sau „din afara UE”, ajung pe rafturile magazinelor, la prețuri mai mici decât mierea produsă și comercializată direct de apicultori. Aceștia nu pot face față concurenței neloiale și sunt nevoiți să-și vândă marfa sub prețul de producție.
În UE, prețul mediu al mierii de import este de 2,32 euro/kg (exceptând produsele aduse din Noua Zeelandă), în timp ce siropurile din orez pot fi importate cu 0,40-0,60 euro/kg. Diferența de preț dintre miere autentică și siropuri, precum și dificultatea de a depista, în laborator, amestecurile dintre cele două, înseamnă oportunități de fraudă din partea operatorilor incorecți, se arată în raportul JRC.
Rezultate șocante
Ce procent din mierea care se comercializează în România e neconformă? „În lipsa unor date concrete, aproape sigur tot ce vedeți în retail sub denumirea de «miere de origine UE” și „non-UE» implică amestecul, într-o proporție mai mică sau mai mare, cu «miere» chinezească”, spune Constantin Dobrescu.
Contrafacerile sunt atât de numeroase, inclusiv la nivel mondial, încât chiar și la unul dintre prestigioasele concursuri Apimondia - Federația Internațională a Asociațiilor de Apicultori –
s-au găsit, în urma analizelor de laborator, probe contrafăcute, adaugă vicepreședintele ROMAPIS. Tocmai de aceea, recenta anchetă publicată de Comisia Europeană a fost salutată de apicultori.
„Rezultatele sunt șocante și trebuie să curățăm piața de produsele importante care nu au nicio legătură cu mierea. Susținem asta de ani de zile! Acum, că lucrul acesta a fost dovedit prin noi metode analitice și nu prin cele care sunt depășite de ani de zile, trebuie să se acționeze. Autoritățile trebuie să facă ceva, fiindcă apicultorii europeni sunt în agonie”, a declarat Lasse Hellander, noul președinte al BeeLife, referitor la ancheta Comisiei Europene.
Produsele falsificate, care intră pe piața UE la prețuri scăzute, intră în competiție cu mierea apicultorilor europeni, ale căror costuri de producție continuă să crească, a mai arătat reprezentantul BeeLife. Se adaugă problemele cauzate de schimbările climatice, care reduc disponibilitatea hranei necesare polenizatorilor, ducând astfel la o scădere a capacității de producție în sectorul apicol. Se adaugă și problemele de coexistență cu agricultura intensivă, care pun în pericol sănătatea albinelor, mai arată reprezentanții organizației respective.
Apicultorii cer ca instituțiile europene să depună un efort mai mare pentru ca sancțiunile împotriva celor care realizează contrafaceri să fie „exemplare”, și ca validarea la nivel european a noilor metode analitice de testare să se facă mai rapid, pentru o luptă eficace contra falsurilor și concurenței neloiale.
„Prin intermediul acestei anchete, s-a observat că anumite țări de origine prezintă un risc mai mare decât altele. Nu putem decât să le cerem consumatorilor să aibă încredere în lanțurile noastre de producție și să cumpere miere sub semnul calității”, a spus Anna Ganapini, vicepreședinte BeeLife și membru al cooperativei europene CONAPI.
Ca urmare a acțiunii coordonate privind mierea de import, Comisia Europeană va discuta cu părțile interesate și cu autoritățile din statele membre despre măsurile care ar trebui luate de acum încolo. Țările membre vor fi invitate să crească nivelul de control pe piață și la granițele UE, să-și adapteze tehnicile proprii de anchetă și să sancționeze fraudele.