Asociația Română a Antreprenorilor din Construcții (ARACO) a solicitat Guvernului repornirea în regim prioritar a 12 obiective de investiții în infrastructura hidroenergetică incluse inițial la finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În adresa transmisă premierului Ilie Bolojan, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), constructorii au cerut adoptarea unui calendar clar de implementare și identificare a surselor de finanțare, după ce finanțarea prin PNRR a fost ratată. Sunt proiecte începute înainte de 1989 și în care statul român a investit peste un miliard de euro, dar astăzi sunt muzee în aer liber. Multe dintre aceste proiecte au fost blocate în instanță de activiștii de mediu care reclamă că ele afectează site-uri din Natura 2000, în condițiile în care înființarea acestor zone naturale protejate s-a făcut ulterior demarării proiectelor energetice, ceea ce a făcut ca ele să fie blocate din cauza pierderii acordurilor de mediu chiar în faza finală, aproape de punerea lor în funcțiune.
ARACO arată în documentul înaintat premierului și celor doi miniștri că blocarea acestor investiții îi afectează atât pe beneficiarii lor, cât și firmele implicate în execuție și subcontractare, cu riscuri majore asupra capacității naționale de producție și execuție în domeniul hidrotehnic. Asociația arată că sunt mai multe motive care justifică intervenția urgentă a Guvernului. Printre acestea se numără necesitatea respectării prevederilor legale și a contractelor deja semnate, precum și limitarea „incoerențelor procedurale” apărute în urma deciziilor de suspendare.
Printre principalele riscuri semnalate se numără:
- blocaj financiar și pierderi directe inevitabile pentru beneficiari, antreprenori și subcontractori;
- pierderea capacităților de producție și execuție;
- decalarea sau chiar anularea unor contracte;
- presiune asupra forței de muncă din sector;
- efecte economice negative în cascadă.
Cele mai importante cerințe
În notificarea transmisă, ARACO solicită un pachet de măsuri coordonate, cu caracter urgent, pentru deblocarea situației. Printre cele mai importante cerințe se află:
1. Ridicarea suspendării pentru cele 12 obiective și reluarea implementării în regim prioritar, având în vedere statutul de infrastructură critică și concluziile expertizelor.
2. Stabilirea unui calendar public, care să includă cel puțin:
- termen pentru decizia formală de reluare/ repornire a proiectelor;
- termen pentru clarificarea modului de finanțare și a programării bugetare;
- termene pentru reluarea sau actualizarea procedurilor și emiterea ordinelor de începere.
3. Identificarea și formalizarea surselor de finanțare, inclusiv prin combinații de soluții precum:
- realocări în cadrul PNRR sau alte mecanisme europene;
- buget de stat și/ sau programe naționale de investiții;
- fonduri structurale sau alte linii de finanțare UE;
- mecanisme de cofinanțare compatibile cu legislația în vigoare.
4. Măsuri tranzitorii de punere în siguranță până la reluarea efectivă a execuției, pentru fiecare obiectiv suspendat, prin:
- evaluări și inspecții actualizate raportate la expertizele din 2021-2022;
- intervenții minimale de urgență acolo unde riscul o impune;
- planuri de monitorizare și exploatare în regim de siguranță sporită.
5. Consultare structurată cu industria, inclusiv cu ARACO și organizațiile profesionale reprezentative, pentru:
- evaluarea efectelor economice și contractuale ale suspendărilor;
- definirea unor măsuri de predictibilitate și continuitate a investițiilor;
- evitarea pierderii capacității naționale de execuție în lucrări hidrotehnice.
Care sunt proiectele hidroenergetice vizate de ARACO
Principalele obiective vizate, conform comunicărilor recente ale Ministerului Energiei și Hidroelectrica, sunt:
- Răstolița (jud. Mureș) - Finalizată în proporție de peste 90%, blocată de avize de mediu
Tribunalul Cluj a dispus în primă instanță, prin ordonanță președințială, oprirea lucrărilor de finalizare a amenajării hidroenergetice Răstolița din județul Mureș, ultimul obiectiv investițional major demarat de autoritățile comuniste în 1989. Potrivit deciziei judecătorești, lucrările vor fi oprite până la soluționarea definitivă a procesului în care ONG-urile de mediu Declic și Bankwatch România cer să se constate perimarea autorizației de construire a proiectului. Valoarea investițiilor efectuate până în prezent la Răstolița se ridică la mai mult de 200 milioane euro. Dacă va fi terminat și pus în funcțiune, obiectivul va avea o putere instalată de 35,2 MW și o producție medie de 46,3 GWh/an, într-o primă fază, urmând ca în etapa finală să urce la 117,5 GWh/an.
- Pașcani (jud. Iași) – Proiect pe râul Siret, acord de mediu pentru finalizare
Inițiat în 1985, proiectul Amenajării Hidroenergetice Pașcani reprezintă cea mai mare investiție a statului român în județul Iași, divizată inițial în două obiective majore: Acumularea Pașcani și Centrala Hidroelectrică Pașcani. Lucrările de la hidrocentrala Pașcani au primit în septembrie anul trecut acordul de mediu, după analiza realizată de Apele Române și după mai multe modificări ale impactului de mediu. Hidrocentrala are o putere instalată de 9,4 MW, o producție medie estimată la 25,3 GWh/an și este gata în proporție de 80%. Acumularea și barajul Pașcani sunt realizate 70%, regularizarea în aval – 45%, iar racordul la sistemul energetic național (SEN) – 30%. Valoarea devizului rest de executat conform actualizării indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții AHE Pașcani din 2024 este de 398.387.751 lei, se menționează în documentația de mediu, după ce aici s-au investit deja 400 de milioane de lei.
3-4-5. Bumbești - Livezeni (jud. Gorj) – Amplasată pe râul Jiu, proiect istoric blocat de litigiile privind ariile protejate
Lucrările au început în 2004 şi au fost oprite în 2017, în urma unei decizii a Curţii de Apel Bucureşti, care a impus evaluarea adecvată a impactului asupra ariilor protejate instituite ulterior. La finalul anului 2017, gradul de realizare al hidrocentralei Dumitra era de 98%, la hidrocentrala Bumbești era de aproximativ 90% pentru construcții și peste 70% pentru montarea echipamentelor, iar la microhidrocentrala de la Livezeni se executaseră circa 55% din lucrări. După oprirea investiției, construcțiile de pe râul Jiu au intrat în conservare. Investițiile realizate aici erau de circa 200 de milioane de euro. Ministerul Mediului a decis în iunie 2025 să emită acordul de mediu pentru Amenajarea Hidroenergetică Livezeni-Bumbeşti, însă proiectul a fost contestat din nou de Asociația Bankwatch. Hidroelectrica susține că finalizarea investiției ar genera între 259 și 283 GWh anual, suficient pentru alimentarea a peste 85.000 de gospodării, și ar reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu peste 200.000 de tone pe an.
6. Cornetu-Avrig (jud. Sibiu) – Amenajări pe sectorul de defileu al Oltului
Lucrările de aici au început în 1985 și trebuiau terminate în 1992. Concret, este vorba despre amenajarea a două noi hidrocentrale, la Câineni – județul Vâlcea și Lotrioara – județul Sibiu sub denumirea „Amenajarea hidroenergetică a râului Olt, defileul pe sectorul Cornetu - Avrig”. După Revoluție, lucrările au fost oprite în 1996 din cauza lipsei finanțării, reluate în 2010 și din nou întrerupte în 2013. Valoarea lucrărilor pentru a se pune în folosință cele două centrale a fost estimată de Hidroelectrica la 337 milioane de lei într-o centralizare a planurilor de investiții care a fost făcută însă în urmă cu peste 5 ani, ceea ce înseamnă că valoarea lucrărilor care mai trebuie executate este mai mare astăzi. Potrivit unei informări a Ministerului Energiei transmise Camerei Deputaților în octombrie 2025, lucrările la proiectul Cornetu-Avrig erau realizate în proporție de 65% și aveau termen de finalizare 2030. La finalul anului 2022 Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a declarat drept vitale pentru securitatea națională mai multe proiecte ale Hidroelectrica, printre care și construirea a două noi hidrocentrale pe Valea Oltului, întregul proiect fiind denumit „AHE a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu – Avrig”.
7. Surduc-Siriu (jud. Buzău) – Investiție complexă cu un stadiu de execuție avansat
Proiectul amenajării hidroenergetice Surduc-Siriu se desfăşoară în judeţele Buzău, Covasna şi Vrancea, pe râurile Buzău, Bâsca Mare, Bâsca Mică şi Zăbala şi a fost demarat în anul 1981. Anul trecut, în decembrie, Ministerul Mediului solicita o nouă evaluare a impactului de mediu pe care l-ar avea barajul de la Surduc-Siriu. O informare a conducerii Hidroelectrica din 2023 arăta că din valoarea totală a investiției, de 234 de milioane de euro, mai erau de realizat lucrări de 83 de milioane de euro, adică aproape 40% din valoare.
8. Valea Sadului (jud. Sibiu) – Modernizări și extinderi ale capacităților existente
Începute înainte de 1989, până în decembrie 2015 aici se cheltuiseră 37.131.349 lei de la bugetul de stat, 28.069.382 lei, credite garantate de stat și 103.952.482 lei din fonduri proprii ale Hidroelectrica. Este vorba despre barajul de la Valea Sadului și cele două hidrocentrale cu aducțiune subterană din Defileul Jiului. Finalizarea celui mai mare lac de acumulare din Gorj și Oltenia era evaluată în 2020 la suma de 180 de milioane de euro, potrivit unui studiu. În momentul de față, investiția în acest proiect este oprită.
9. Făgăraș-Hoghiz (jud. Brașov) – Proiecte de pe cursul mijlociu al Oltului
Hidrocentrala Făgăraș-Hoghiz (sau amenajarea hidroenergetică Făgăraș-Hoghiz) este un proiect început înainte de 1989 pentru amenajarea cursului mediu al Oltului. Amenajarea hidroenergetică complexă de pe râul Olt, pe sectorul Făgăraș-Hoghiz, se referă la un sistem de hidrocentrale și baraje care valorifică energia hidraulică a celui mai mare râu interior din țara noastră. Acest sistem este alcătuit din mai multe hidrocentrale și baraje, având scopul de a genera energie electrică și de a gestiona resursele de apă. A fost proiectat inițial un lac de acumulare cu un volum de 375 milioane mc, însă ulterior a fost redus la 138 milioane mc. Lucrările au fost abandonate în 2019. Până la acel moment, valoarea totală a investiției era de 174.851.836 lei.
10. Răstolița - Călimani (jud. Mureș) – Captări secundare și aducțiuni aferente nodului principal
La Răstolița, compania Hidroelectrica vrea să finalizeze o hidrocentrală aprobată în 1989, autorizată în 1990, pe care a continuat-o după anii 2000 și care acum se află la un stadiu de finalizare de aproximativ 90%. Instanța a dispus anul trecut, în septembrie, suspendarea acordului de mediu pentru hidrocentrala de la Răstolița, din județul Mureș, cu două luni înainte de finalizarea sa. Două ONG-uri de mediu, Declic și Bankwatch România, au obținut în instanță, o ordonanță preşedinţială de oprire a lucrărilor de la barajul hidrocentralei de la Răstolița și amenajările conexe. Construcția se află în centrul unei dispute aprinse între activiștii de mediu și Hidroelectrica, compania de stat care a inițiat proiectul. Valoarea investiției în hidrocentrala Răstolița este de aproape 12 miliarde de lei.
11-12. Cosmești – Movileni (jud. Galați) – Nod hidroenergetic pe Siretul Inferior
Proiectul inițiat înainte de 1989 a fost abandonat din cauza lipsei de finanţare. În perioada 1990-2012 aici s-au cheltuit circa 50 de milioane de euro, înainte ca lucrările să fie abandonate. Potrivit unei hotărâri de guvern ulterioare, din 2013, în judeţul Galaţi, zona Cosmeşti- Nicoreşti-Movileni, la 20 km de Focşani, trebuia construită o hidrocentrală cu o putere totală de 75 MW. Costul lucrărilor este de circa 620 de milioane de lei, iar durata de realizare este de trei ani şi jumătate.