Proiectul de OUG pus în dezbatere publică pe site-ul ministerului transpune, de fapt, Directiva Europeană din 2020 privind calitatea apei destinate consumului uman, care are ca termen-limită 12 ianuarie 2023.
Lipsa de acces la apă verificată din punct de vedere al calității se datorează fie lipsei sistemelor de alimentare cu apă potabilă în unele localități din mediul rural, fie neconectării populației la sistemele de alimentare existente, în cele mai multe cazuri din lipsa mijloacelor materiale, arată Ministerul Sănătății.
Însă nici apa furnizată la robinet nu mai este corespunzătoare din punct de vedere al calității, deoarece sunt luați în calcul parametrii stabiliți în anul 1998.
„În contextul în care, pe de o parte se folosesc tot mai multe substanțe în industrie și în viața de zi cu zi, care, în final ajung să contamineze într-o măsură mai mare sau mai mică resursele de apă, iar pe de altă parte se studiază din ce în ce mai mult prezența și impactul acestora asupra sănătății umane, în prezent nu mai putem afirma că apa potabilă este corespunzătoare din punct de vedere al calității pentru consumul uman dacă ne limităm la parametrii de calitate stabiliți în anul 1998”, spun reprezentanții Ministerului Sănătății în nota de fundamentare a proiectului de OUG.
Evaluări pentru plumb și Legionella
Riscul de contaminare a apei potabile cu Legionella pneumophila (bacterii care se găsesc în mediile de apă dulce și care pot provoca pneumonia denumită adesea boala legionarului) și cu plumb este considerat important la nivelul Uniunii Europene.
Prin urmare, toate spațiile prioritare – adică spațiile publice și private cu mulți utilizatori, precum: unități sanitare, cămine pentru bătrâni, unități de învățământ, tabere, penitenciare, hoteluri și pensiuni, aeroporturi, restaurante, centre sportive și comerciale, ștranduri, piscine, centre wellness, spații expoziționale, festivaluri și campinguri - „vor trebui evaluate din perspectiva acestui risc cu o frecvență de minim odată la 6 ani, iar proprietarii spațiilor private vor fi informați și încurajați să realizeze aceste evaluări”, conform documentului publicat de Ministerul Sănătății.
În acest sens, Ministerul Sănătății va elabora și aproba, prin ordin de ministru, un ghid pentru evaluarea riscurilor care vizează sistemul de distribuție interioară a apei potabile.
Totodată, direcțiile de sănătate publică vor stabili măsuri de control și de gestionare eficace și proporționale cu riscurile privind contaminarea cu Legionella, având drept scop combaterea eventualelor focare de legionelloză.
Numărul țevilor de plumb, o necunoscută pentru statul român
Printre cerințele de siguranță privind sistemul de distribuție interioară, se numără și identificarea și înlocuirea componentelor de plumb din instalații, precum și evaluarea și gestionarea riscurilor generate de plumb.
O bună parte a țevilor de plumb folosite în trecut în clădiri au fost deja înlocuite de-a lungul anilor, astfel că existența și numărul acestor componente care trebuie eliminate din sistemul de distribuție a apei reprezintă o necunoscută pentru statul român. Prin urmare, susțin inițiatorii proiectului, trebuie realizată mai întâi o analiză generală cu privire la riscul reprezentat de plumb.
„Referitor la cerința de înlocuire a componentelor de plumb din clădiri, actualmente nu există date la nivel național cu privire la existența țevilor de plumb în clădiri sau gradul de înlocuire a acestora. Pot fi excluse din analiză doar clădirile construite după anul 1990”, se precizează în nota de fundamentare.
Concret, se vor realiza mai întâi eșantionări statistice pentru a se estima numărul de clădiri pentru care va fi realizată o expertiză tehnică. Ulterior, vor fi culese datele furnizate de asociațiile de proprietari și administratorii clădirilor publice.
„Proprietarii clădirilor private și administratorii clădirilor publice au obligația să identifice existența componentelor din plumb utilizate la sistemele de apă potabilă aferente clădirii și să transmită informațiile către autoritatea administrației publice locale, care centralizează situațiile pentru fiecare unitate administrativ teritorială și le comunică Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației”. Abia apoi, Ministerului Dezvoltării va centraliza datele și va elabora propuneri de înlocuire componentelor de plumb în sistemele de distribuție interioară a apei potabile.
Valoarea maximă admisă pentru plumb, așa cum a fost stabilită în proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului, este de 10 μg/l, însă „măsurile întreprinse trebuie să conducă la atingerea valorii de 5 μg/l până la 1 ianuarie 2036”.
Inițiatorii proiectului estimează că doar realizarea bazei de date cu țevile de plumb din clădiri va dura până în anul 2027.
Toți instalatorii, trimiși la perfecționare
Pentru reducerea riscurilor legate de distribuția apei potabile, proiectul de ordonanță include și o măsură ce privește profesioniștii care lucrează cu aceste sisteme de distribuție interioară și responsabilii cu instalarea produselor pentru construcții și a materialelor care vin în contact cu apa potabilă. Mai exact, toți instalatorii trebuie să participe la programe de specializare sau perfecționare, după revizuirea cursurilor de formare pentru această meserie.
„Standardele ocupaționale pe baza cărora au fost organizate aceste cursuri (de instalatori – n.r.) trebuie revizuite deoarece nu conțin competențe referitoare la utilizarea materialelor care vin în contact cu apa potabilă. După revizuire, toți profesioniștii care vor lucra cu sisteme de distribuție interioară trebuie să se specializeze sau să se perfecționeze în vederea dobândirii competențelor referitoare la utilizarea materialelor care vin în contact cu apa potabilă, precum și riscurile acestora”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.
Din evidențele Ministerului Muncii și Solidarității Sociale reiese faptul că doar din anul 2021 până în prezent au absolvit cursurile de instalatori aproximativ 3.500 persoane, mai spun inițiatorii proiectului.
Criterii pentru materialele care intră în contact cu apa
Conform documentului, pentru asigurarea unei ape sanogene și curate pentru consumul uman, materialele utilizate în contact cu apa potabilă folosite în instalațiile noi sau cele utilizate în lucrări de reparații sau de reconstrucție la instalațiile existente de captare, tratare, înmagazinare sau distribuție a apei destinată consumului uman, trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
„a) nu compromit în mod direct sau indirect protecția sănătății umane;
b) nu afectează culoarea, mirosul sau gustul apei;
c) nu favorizează creșterea microbiană;
d) nu eliberează contaminanți în apă la niveluri mai mari decât este necesar scopului pentru care a fost creat materialul respectiv”.
Pe lista pesticidelor monitorizate se regăsesc insecticide, erbicide, fungicide, nematocide, acaricide, algicide și rodenticide organice; produse organice de combatere a mucegaiului; regulatori de creștere, iar suma tuturor pesticidelor detectate și cuantificate în cadrul monitorizării nu trebuie să depășească 0,5 μg/l
Apă de la robinet, gratis sau la preț redus, și în restaurante
Proiectul de ordonanță mai prevede și măsuri pentru încurajarea și creșterea consumului de apă de la robinet.
Astfel, pentru promovarea utilizării apei potabile furnizată la robinet, autoritățile administrației publice locale în colaborare cu furnizorii de apă vor trebui să implementeze mai multe măsuri, printre care:
- creșterea gradului de conștientizare cu privire la cele mai apropiate echipamente de exterior sau de interior prin care se furnizează apă potabilă;
- lansarea de campanii de informare a cetățenilor cu privire la calitatea apei potabile furnizată prin rețeaua de distribuție, prin furnizorii de apă în colaborare cu DSP și cu unitățile administrativ-teritoriale;
- încurajarea furnizării apei potabile în administrații și clădiri publice prin montarea de dozatoare conectate la rețeaua publică de aprovizionare cu apă;
De asemenea, restaurantele, cantinele și serviciile de catering vor fi încurajate să furnizeze clienților, gratuit sau la un preț redus, apă potabilă de la robinet.
MS: Ministerele evită asumarea responsabilităților
Inițiatorii OUG mai spun că în procesul de transpunere al Directivei 2184/2020, pentru stabilirea responsabilităților pentru aspectele nou introduse, care exced domeniul de competență al Ministerului Sănătății, a fost creat un grup de lucru interministerial, coordonat de MS, din care au făcut parte și: Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării, Autoritatea de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice și Ministerul Muncii.
„În întâlnirile grupului de lucru s-a constatat o evitare a asumării responsabilităților cu privire la îmbunătățirea accesului la apă potabilă (art. 16 al Directivei) și la asigurarea de măsuri de identificare și înlocuire a componentelor de plumb din sistemele de distribuție a apei din interiorul clădirilor”, se arată în nota de fundamentare.
28% din populația României nu utilizează apă provenită dintr-un sistem centralizat de aprovizionare cu apă, conform datelor Institutului Național de Statistică pentru anul 2021.