La sfârşitul săptămânii, la Varşovia, în Polonia, şefii stat şi de guvern din ţările NATO vor semna o declaraţie comună, prin care se vor implementa măsuri concrete în vederea consolidării flancului estic al Alianţei. În partea de Nord a flancului estic vor fi desfăşurate patru batalioane multinaţionale, în Ţările Baltice şi Polonia, în timp ce în partea de Sud se va constitui o brigadă multinaţională de circa 5000 de soldaţi care va asigura un răspuns rapid în cazul unei agresiuni asupra României sau a Bulgariei.
De aproape trei săptămâni este negociată varianta finală a documentului care cuprinde aproape 65 de pagini şi peste 120 de paragrafe. În baza acestui document, România va obţine o dezvoltare a planului de contingenţă, care trece la nivelul următor, susţin surse aliate. Acesta este un plan extrem de precis, care ar trebui urmat în cazul unui atac asupra ţării noastre. De asemenea, în România va fi formată o brigadă multinaţională şi va fi adoptat un pachet de măsuri pentru consolidarea spaţiului maritim şi aerian. În declaraţia comună a Summitului ar urmă să fie menţionată şi operaţionalizarea deplină a scutului antirachetă de la Deveselu.
Flota de la Marea Neagră
În ceea ce priveşte creşterea prezenţei navale în Marea Neagră, nu vor fi luate decizii concrete la Varşovia, urmând ca aliaţii să facă propuneri pentru consolidarea prezenţei maritime, până în luna octombrie, atunci când are loc următoarea ministerială. România a propus deja crearea unui cadru pentru cooperare şi interoperabilitate, iar dincolo de poziţiile contradictorii ale oficialilor bulgari, iniţiativa este susţinută de aliaţi. În timpul vizitei efectuate de preşedintele Klaus Iohannis la sud de Dunăre, premierul bulgar Boiko Borisov a respins iniţiaţiva României pentru crearea unei flote comune în Marea Neagră. „Flotila, în modul în care a fost prezentată, a fost respinsă de preşedinte, de ministrul Apărării şi de mine şi la întâlnirea cu premierul român, şi la cea cu preşedintele român”, a explicat Borisov luna trecută. La acea vreme, surse aliate vorbeau despre presiunile Moscovei asupra oficialilor bulgari, iar Klaus Iohannis a fost aspru criticat pentru eşecul diplomatic. Există motive de îngrijorare şi cu privire la ameliorarea relaţiilor dintre Turcia şi Federaţia Rusă, după ce preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi-a exprimat regretele pentru doborârea unui avion rus de tip Su-24 de către aviaţia turcă în noiembrie 2015, într-o covorbire cu Vladimir Putrin. Astfel, toate semnalele arată că România poate rămâne singura ţară riverană la Marea Neagră care susţine acest proiect.
Un alt subiect de pe agenda discuţiilor va fi relaţia dintre NATO şi Federaţia Rusă în perspectiva unei noi reuniuni NATO-Rusia care va avea loc la puţin timp după Summit-ul de pe 8-9 iulie de la Varşovia, dar şi decizia luată de britanici de a ieşi din Uniunea Europeană, o decizie care se răsfrânge inclusiv NATO. Surse aliate susţin însă că Brexitul ar putea facilita o mai bună implicare a Marii Britanii în NATO.
La Varşovia, România va fi reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis. Summit-ul NATO din Polonia va fi ultimul la care participă preşedintele american Barack Obama.