Textul și cele 208 semnături pentru moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Orban au fost depuse, ieri, la Birourile Permamente ale Camerei Deputaților și Senatului. Luni, social-democrații vor da citire acestui “rechizitoriu”, după care va fi stabilită data exactă a dezbaterii și votul pe moțiune. PSD împreună cu UDMR au în total 228 de parlamentari, fiind nevoie de minimum 233 de voturi pentru ca moțiunea să treacă. Social-democrații spun că au aceste voturi, iar surse politice arată că diferența va fi asigurată de o parte a Grupului Minorităților Naționale care nu au votat la moțiunea în urma căreia a fost demis Guvernul Dăncilă.
Calculele arată că PSD are, în acest moment, 129 de deputați și 69 de senatori, în timp ce partenerii demersului de a demite Guvernul Orban, cei de la UDMR, au 21 de deputați și 9 senatori. Cu cinci parlamentari mai puțin decât este nevoie pentru un succes la moțiunea de cenzură. Surse politice arată, însă, că social-democrații au promisiuni ferme din partea a trei parlamentari neafiliați, cel mai probabil foști membri ALDE, că se vor alătura acestui demers. Chiar și așa, în ipoteza în care toți cei enumerați vor vota pentru, mai trebuie încă două voturi. Acestea ar putea veni de la Grupul Minorităţilor Naționale din Camera Deputaților.
O parte din acest grup a votat, alături de fosta Opoziție, pentru demiterea Guvernului Dăncilă, în luna octombrie a anului trecut, însă, o altă parte, nu. Grupul numără 17 deputați. Reamintim că, pe 10 octombrie, Guvernul PSD a fost dat jos cu 238 de voturi pentru, din care cele decisive au venit din partea unor social-democrați.
Premierul amenință cu OUG
„Avem încredere că până la începerea dezbaterilor și până la votul pe moțiunea de cenzură vom avea voturile necesare și vom depăși acest număr lejer. Nu există până în acest moment colegi care să nu poată veni sau care să fi manifestat intenția de a nu vota”, a confirmat, ieri, și liderul deputaților PSD, Alfred Simonis.
Moțiunea de cenzură, denumită „Guvernul Orban/PNL – Privatizarea democrației românești”, vine ca urmare a asumării răspunderii Executivului pentru modificarea legii electorale, în sensul revenirii la votul în două tururi pentru alegerea primarilor. PSD și UDMR arată că acest mod de modificare a legii electorale cu mai puțin de șase luni înainte de alegeri încalcă regulile democratice, Constituția, decizii anterioare ale CCR și recomandările Comisiei de la Veneția.
Ludovic Orban a declarat, ieri, că îi este indiferent deznodământul moțiunii de cenzură, iar surse liberale nu exclud ca, în cazul în care moțiunea nu va trece, legea vizată va fi desființată de CCR, Guvernul să emită o Ordonanță de Urgență pe aceeași temă.
Anticipate sau alt Cabinet
ALDE și Pro România au anunțat că nu vor vota această moțiune de cenzură, întrucât, pe de o parte, alegerea primarilor în două tururi este un proiect care avantajează aceste formațiuni și, pe de altă parte, există riscul declanșării alegerilor anticipate. Conform sondajelor, cel mai afectat de eventuala declanșare a alegerilor anticipate ar fi partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu, care nu ar mai reuși să facă pragul pentru accederea în Parlament. Totuși, alegerile anticipate sunt foarte greu de realizat, având în vedere că, după Ludovic Orban, trebuie să mai cadă în Parlament alte două propuneri de premier, consecutiv. Abia după aceea președintele poate dizolva Parlamentul.
Constituțional, președintele este obligat să nominalizeze un candidat pentru funcția se prim-ministru de la partidul sau alianța care are majoritate parlamentară sau, dacă nu, din rândul partidelor care pot forma o majoritate parlamentară. Dacă, teoretic, moțiunea trece, se creează premisele unei majorități și pentru formarea unui nou Guvern.