Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Listele electorale permanente, în București, pentru referendumul local organizat de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, conținea un număr de 1.786.929 de persoane, iar pentru a întruni cvorumul de participare, prevăzut de legislația în vigoare, de 30%, era nevoie ca la urne să se prezinte, ieri, cel puțin 536.079 de alegători cu buletin de București.
La ora 17.00, acest cvorum a fost atins, Autoritatea Electorală Permanentă înregistrând o prezență de 549.547 de alegători, reprezentând o pondere de 30,75% din lista electorală permanentă. Ca să fie validate și rezultatele acestui referendum, trebuia ca, până la închiderea urnelor, să răspundă cu „DA” sau, dimpotrivă, cu „NU”, la fiecare dintre cele trei întrebări supuse consultării populare, minimum 50% plus un alegător.
La alegerile locale din data de 9 iulie 2024, pe listele electorale permanente din București erau înscrise 1.791.237 de persoane cu drept de vot în Capitala României. Nicușor Dan a beneficiat, atunci, de 352.734 de voturi, reprezentând 47,94%.
La referendumul local de ieri, au existat trei buletine de vot, fiecare cu câte o întrebare, din care doar două aparțin primarului general, cea de-a treia fiind propusă de consilierii generali ai PSD. Nicușor Dan vrea, prin acest referendum, să lase sectoarele Bucureștiului fără capacitatea de a-și colecta taxele și impozitele pe venituri și fără atributul să emită autorizații de construire.
2007, găselnița politică pentru ca EBA să intre în Parlamentul European
Metoda organizării unui referendum, la vreme de alegeri naționale, a fost folosită, în momente cheie, înaintea lui Nicușor Dan, de către alți doi actori politici de vârf din România.
Citește pe Antena3.ro
În 2007, după ce PNL a dat afară PD-ul de la Guvernare, au avut loc alegeri europarlamentare. Atunci, Traian Băsescu și-a impus fiica, EBA, drept candidat independent la alegerile pentru un post de eurodeputat, iar cu sprijinul celor de la PD, a reușit să obțină acest post pentru mezina sa. Pentru aceasta, însă, Băsescu a avut nevoie să mobilizeze electoratul să iasă la vot. Astfel încât, în aceeași zi cu scrutinul național, președintele României a inventat un referendum. Mai exact, la data de 25 noiembrie 2007, a convocat un referendum național prin care populația a fost chemată la urne pentru a răspunde cu „DA” sau cu „NU” la întrebarea „Sunteți de acord ca, începând cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul României, toți deputații și senatorii să fie aleși în circumscripții uninominale, pe baza unui scrutin majoritar în două tururi de scrutin?”
Din cei 18.296.459 de alegători înscriși, atunci, în listele electorale permanente, au votat la acest referendum doar 44.851/470 de persoane, reprezentând 26,51%. Cu „DA” au votat 81,36%, cu „NU” au votat 16,17%, iar voturile nule au reprezentat o proporție de 2,46%. Nefiind întrunit cvorumul de participare. Referendumul nu a fost validat.
Ura contra Parlamentului, folosită ca armă politică la prezidențialele din 2009
Schema a fost reluată la alegerile prezidențiale din anul 2009, când președintele în funcție și candidat la acel moment, Traian Băsescu, era cotat în sondajele de opinie, cu o lună înainte de primul tur, cu 1 – 2 procente în fața principalului său contracandidat, Mircea Geoană, de la PSD. Alte sondaje, și nu chiar puține, îl dădeau pe Mircea Geoană pe primul loc. Astfel, în plină campanie electorală prezidențială, Băsescu a convocat un referendum consultativ având ca obiect trecerea la un Parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari la 300. Au fost formulate două întrebări, complet independente una față de cealaltă, fiind înscrise pe două buletine de vot. Referendumul a fost organizat pe data de 22 noiembrie 2009, în același timp cu primul tur al alegerilor prezidențiale.
La acest referendum, s-au prezentat la urne 9.320.240 de alegători (50,95% din liste). Pentru întrebarea referitoare la trecerea la un Parlament unicameral, au votat „DA” 6.740.213 persoane, cu „NU” au votat 1.925.209 persoane, iar 653.233 de voturi au fost declarate nule. Însă referendumul a trecut cu 77,78% din voturile exprimate.
Pentru cea de-a doua întrebare, referitoare la reducerea numărului de parlamentari la 300, au votat „DA” 7.765.573 persoane, au votat „NU” 975.262 persoane, fiind anulate 578.477 voturi. Referendumul a trecut cu 88,84%.
Folosul politic al acestui referendum s-a văzut imediat. În primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, s-au prezentat la urne 9.946.784 de alegători, reprezentând 54,37% din listele electorale. Traian Băsescu a obținut 3.153.640 voturi (32,44%), intrând în turul al doilea pe prima poziție, în timp ce Mircea Geoană a primit 3.027.838 voturi (31,15%). Ulterior, Băsescu a câștigat și turul al doilea, într-o manieră controversată.
PNL, ajutat de Iohannis să câștige europarlamentarele din 2019, cu o nouă consultare populară
Metoda a fost aplicată, identic, și de Klaus Iohannis, în primăvara anului 2019, convocând un referendum consultativ „pe Justiție” în aceeași zi cu alegerile europarlamentare din 26 mai 2019. Acest referendum avea menirea de a aduce la vot alegători anti-PSD, care să salte scorul PNL la acel scrutin.
La momentul convocării acestui referendum, PNL se afla în sondajele de opinie în spatele PSD cu 8 procente, iar USR avea între 12 și 14%. Ei bine, în 26 mai, pentru prima întrebare, care se referea la interzicerea amnistia și grațierea infracțiunilor de corupție, s-au prezentat la urne 7.922.591 alegători (43,35%), din care au votat „DA” 6.459.488 de persoane și au votat „NU” 1.059.061 persoane. La cea de-a doua întrebare, referitoare la interzicerea adoptării de OUG în ceea ce privește modificarea codurilor penale și a organizării judiciare, s-au prezentat la vot 7.923.869 persoane, din care cu „DA” au votat 6.477.865 alegători, iar cu „NU” au votat 1.038.926 de persoane. Nici acest referendum nu a fost pus în aplicare vreodată.
Consecințele politice au fost, însă, pe măsură. La alegerile europarlamentare, au votat 9.068.822 persoane (49,65%), din care PNL a obținut 27%, PSD a ieșit pe locul al doilea, cu 22,6%, iar USR le-a suflat socialiștilor în „ceafă”, cu 22,36%.
