Povestea lui Florin, în vârstă de 39 de ani, este una care pare mai degrabă un film de groază, însă este viaţa pe care bărbatul nu şi-a ales-o. Florin a fost abandonat de părinţi încă din copilărie şi nu a avut niciodată parte de o familie. A trăit în orfelinat, a făcut şcoala gimnazială şi apoi o şcoală ajutătoare. La 18 ani, statul i-a dat un şut direct în viaţă. Şi a ajuns din casa de copii la o familie unde ajuta în gospodărie. Nu s-a putut adapta şi a plecat singur. La scurt timp, a fost găsit şi racolat de familia Covaci din Bozânta Mică. Aşa şi începe coşmarul pentru copilul devenit adult, pe care nu l-a vrut nimeni niciodată.
Iniţial, aşa cum relatează din ce-şi mai aminteşte, Florin a fost obligat să cerşească pentru familia Covaci, „aplicându-i un tratament inuman şi traumatic – prin bătăi repetate, înfometare, umilinţe”, reţin procurorii DIICOT în rechizitoriu. Se întâmpla prin 2013. În acelaşi an, Florin a ajuns la spital, fiind internat cu „celulita feţei, contractura articulaţiei, disfagie, insuficienţă respiratorie acută, asimetrie facială – stabilindu-se prezenţa retardului mintal moderat”, se arată în acelaşi act de trimitere în judecată a celor cinci inculpaţi.
Născut în anii ’80, cu certificat de naştere în 2013
După internare, se face o anchetă socială, iar la externare, Florin este preluat de o altă familie din localitatea Hovrila. „Pentru că starea lui de sănătate fizică şi psihică era destul de precară şi tulburările de comportament erau agravate, familia respectivă a luat legătura cu Fundaţia IHTIS, coordonată de preotul paroh de la Mănăstirea Prislop, din localitatea Boiu Mare, judeţul Maramureş, pentru ca să fie susţinut în continuare de aceasta. Fundaţia respectivă are tocmai acest obiectiv, respectiv susţinerea şi oferirea de suport persoanelor vulnerabile”, se precizează în rechizitoriul nr. 98-D/P/2020.
Florin a fost preluat de fundaţie, iar părintele paroh de la mănăstire s-a îngrijit să-l ajute să existe: pentru că până la acea dată bărbatul nu avea niciun fel de act de identitate, preotul s-a zbătut ca Florin să nu mai fie invizibil. În 2013, Florin este înregistrat, se emite pe numele lui un certificat de naştere şi carte de identitate cu domiciliul pe adresa mănăstirii. Şi a devenit rezident permanent al aşezământului de pe lângă mănăstire. Fundaţia i-a oferit un loc civilizat unde să trăiască şi susţinere continuă pentru a trăi şi nu i-a îngrădit libertatea de mişcare. Aşa că Florin pleca ori de câte ori voia la diverse persoane pentru a lucra ca sezonier.
Toamna lui 2019, prima răpire
În toamna lui 2019, Florin a plecat de la mănăstire la un prieten, într-o altă localitate, unde a lucrat o săptămână. Se întorcea pe jos, la aşezământul unde trăia din 2013, vorbise cu preotul să-l recupereze cu maşina. Doar că, lângă el, în mijlocul drumului, nu a oprit autoturismul protectorului său, ci cel al familiei Covaci.
„Inculpatul a coborât imediat din autoturism la vederea persoanei vătămate şi, exercitând presiuni fizice asupra sa, a introdus-o cu forţa în mijlocul de transport respectiv, împotriva voinţei acesteia, după care s-au deplasat la locuinţa lui situată în satul Bozânta Mică. La domiciliul inculpatului, persoana vătămată a fost constrânsă prin diverse acte de violenţă fizică şi psihică (ameninţări) exercitate asupra sa în mod repetat de către inculpaţi să presteze diverse activităţi gospodăreşti, sens în care aceştia îi administrau aproape zilnic bătăi, ameninţări, injurii, umilinţe. Toate aceste manifestări practicate de inculpaţi aveau drept scop inducerea unei puternice stări de frică şi de dependenţă faţă de ei din partea persoanei vătămate, ştiind că aceasta nu avea familie care să reclame dispariţia sa, nu avea o locuinţă ori mijloace de subzistenţă în baza cărora să beneficieze de un statut independent şi era profund vulnerabil. (...) Inculpaţilor le-a fost chiar foarte uşor să-l aservească pe numitul H.F., deoarece îl mai exploataseră şi anterior anului 2013 – şi chiar prin metode extrem de dure. De asemenea, persoana vătămată a arătat că în aceeaşi situaţie se mai afla şi numitul „Ioji”, care se găsea deja la locuinţa familiei în momentul în care a ajuns şi el. Tot astfel, numitul „Ioji” a oferit indicii despre exploatarea încă a două persoane aflate în situaţia lui şi a numitului”, relatează procurorii în rechizitoriu.
Mânca o dată pe zi resturile rămase de la familia Covaci
Ajuns în bătătura familiei Covaci, Florin rămâne captiv. Dormea pe o saltea, era pus la muncă la cai şi la vaci, nu primea niciun ban pentru asta şi mânca o dată pe zi, ce rămânea de la stăpâni. Erau nopţi în care era ţinut în aceeaşi cameră cu soţii Covaci, tocmai ca aceştia să fie siguri că nu scapă. A reuşit chiar de mai multe ori să fugă, dar de fiecare dată era găsit şi adus înapoi de cei care-i spuneau mereu că este „sclavul lor” şi că treaba lui este să îngrijească caii şi vacile: „A fost bătut fie cu biciul, fie cu bâta, fie chiar şi cu pumnii şi cu picioarele de către inculpaţi şi de alţi membri ai familiei lor”.
S-a ascuns în iarbă şi a fost găsit de poliţie
„La data de 28.05.2020, persoana vătămată a mers cu vacile satului la păscut, ocazie cu care a decis să se ascundă într-un canal pentru a scăpa. Aici, a rămas camuflat în vegetaţia din zonă până la lăsarea întunericului, când s-a deplasat spre localitatea Lăpuşel, unde a fost identificat de organele de poliţie. Persoana vătămată a formulat plângere penală şi astfel s-a declanşat acţiunea recuperării sale şi a celorlalte persoane vătămate din gospodăria familiei”. Aşa descrie procurorul de caz cum s-a ajuns la declanşarea cercetărilor în dosarul care-i vizează pe cei cinci membri ai familiei Covaci. De la plângerea lui Florin. Aşa aveau să scape şi ceilalţi cinci sclavi, câteva zile mai târziu.
Eliberarea din Bozânta Mică
Pe 4 iunie 2020, procurorii DIICOT de la Maramureş, împreună cu poliţişti judiciarişti, au descins la cele două adrese din Bozânta Mică unde stă familia Covaci. În timpul percheziţiilor, anchetatorii au găsit într-o încăpere un bărbat încuiat cu lacătul. Era ţinut captiv de patru zile. Abia fusese răpit de inculpaţi, ca să-şi refacă stocul de sclavi, odată cu fuga lui Florin.
Stres posttraumatic la nivel catastrofal
Pe 10 iunie 2020, Florin este evaluat psihologic. Psihologii descoperă un bărbat terifiat: „anxietate generalizată (încadrată în grad de severitate ridicată), cu o fobie specifică legată de tematica traumatică – imaginea maşinilor fiind asociată de victimă cu posibilitatea de a fi privat de libertate. De asemenea, s-a concluzionat că victima suferă de tulburare de stres posttraumatic, marca traumatică fiind prezentă cu intensitate severă pentru evenimentele la care sus-numitul a fost supus cu brutalitate: privare de libertate, răpire, violenţă intenţionată din partea făptuitorului, lezare corporală, reprezentarea iminenţei morţii, expunerea la violenţă împotriva altei persoane şi lezarea corporală a acesteia, ameninţări cu bătaia, obligaţia de a munci în folosul altor persoane, privarea de hrană suficientă, umilinţe verbale, privarea de îngrijiri medicale în condiţiile lezării corporale. S-a constatat că victima prezintă blocaje în exprimarea verbală din cauza fenomenelor disociative posttraumatice. La relatarea evenimentelor, s-a constatat că este dominat de frică, pericol, teroare. Tipologia traumei a fost evaluată la nivelul CATASTROFAL.”
Exact cu majuscule este scris de psiholog cuvântul CATASTROFAL în raportul de expertiză ataşat în dosar. Era un bărbat care la 37 de ani ştia doar de frică. Ştia că dacă fuge va fi bătut, că dacă opreşte o maşină lângă el va fi furat şi dus în temniţa familiei Covaci, că, preventiv, va fi biciuit ca să muncească, ştia că încontinuu îi e foame, că nu va avea niciodată mâncare suficientă, că va privi cum alţi bărbaţi sunt bătuţi şi chinuiţi exact ca el, că nimeni nu-l aude, că nimeni nu-l vede, că nu există decât ca să fie schilodit de nişte oameni răi. Acesta era singurul lui univers şi singurele lucruri pe care le învăţase în toţi cei 37 ani de viaţă.
Răpit de rudele inculpaţilor după descinderile de la fermă
După descinderile de la fermă, acţiune provocată tocmai de plângerea lui Florin, rudele rămase în libertate au încercat pe toate căile să schimbe cursul anchetei, să-şi scape neamurile de arest şi să-şi recupereze sclavii. Aşa că pe 6 iulie 2020, la o lună de la percheziţii, membrii familiei Covaci l-au găsit pe Florin. Era pe drum, se întorcea la Mănăstirea Prislop.
„L-au luat şi l-au dus în Bozânta Mică, scopul expres fiind acela de a-l determina (prin promisiuni mincinoase despre sentimentele lor de afecţiune la adresa lui şi oferirea de dulciuri şi mâncare) să-şi schimbe declaraţiile şi să-şi retragă denunţul formulat la sfârșitul lunii mai împotriva inculpaţilor şi astfel aceştia să poată fi puşi în libertate, în convingerea membrilor familiei inculpaţilor. Întreaga regie pusă la cale de membrii familiei inculpaţilor a fost demonstrată prin conţinutul convorbirilor telefonice interceptate în cauză în perioada respectivă, din care rezultă intenţia expresă şi neechivocă a acestora de a-l învăţa ce să declare organelor de urmărire penală.
De asemenea, în seara de 06/07.07.2020, victima a fost pusă să danseze şi să scandeze fraze prin care să-şi arate afecţiunea faţă de membrii familiei Covaci, în timp ce era filmat cu telefoanele mobile de aceştia, care astfel „îşi fabricau” probe pe care să le prezinte organelor de anchetă considerând că astfel vor convinge autorităţile de „nevinovăţia” inculpaților arestaţi. Filmul respectiv a fost imediat postat pe contul de Facebook. Din analiza filmării respective reiese clar cum victima execută la comanda membrilor familiei Covaci atât gesturile, cât şi cuvintele pe care le face şi le rosteşte pentru a fi filmat, aspectul neechivoc de regie ieftină fiind evident. De altfel, în declaraţia sa luată la data de 07.07.2020, victima a recunoscut că a fost instruită de membrii familiei Covaci ce să spună şi cum să se comporte, aceştia cerându-i doar „să-şi retragă plângerea şi să-i scoată din puşcărie” şi apoi va fi „distracţie. Inculpaţii şi membrii familiei lor nu s-au oprit la atât, ci au mers mai departe. Imediat au iniţiat proceduri de a-i schimba domiciliul printr-o viză de flotant pe adresa inculpatului din Bozânta Mică, pentru a determina astfel posibilitatea de a exercita un control total în viitor asupra victimei”, au descris procurorii în rechizitoriu. Indivizii nu şi-au putut duce planul la îndeplinire, pentru că, odată ajunşi la primărie pentru viza de flotant, a fost anunţată poliţia. Florin a fost extras şi pus sub protecţie de anchetatori.
Cinci membri ai familiei Covaci au fost condamnaţi pentru ce i-au făcut lui Florin, dar şi altor cinci bărbaţi, unul dintre ei decedat între timp. Șase victime, șase ani de puşcărie pentru fiecare dintre stăpânii de sclavi. Decizia nu e definitivă.