„Avem un portofoliu de 70 de naratori deocamdată, iar majoritatea sunt actori, jurnaliști de radio, bloggeri. Un narator de audiobookuri câștigă între 200 și 500 de euro net pentru fiecare carte citită, în funcție de notorietatea pe care o are, dar și de lungimea și de complexitatea cărții citite. Am observat că mulți și-au descoperit o vocație în a nara cărți și această activitate a devenit o pasiune pentru ei, ne-a surprins cât de mult timp alocă noului hobby”, ne-a declarat Dan Vidrașcu, CEO la Voxa, prima platformă de audiobookuri și e-bookuri în limba română. Cum a apărut acest tip de afacere care a generat, la rândul ei, noi preocupări profesionale? Primele audiobookuri în limba română au fost înregistrate la începutul anului 2020, când oamenii încă stăteau în case din cauza pandemiei, iar actorii și jurnaliștii primeau acasă echipamentele necesare acoperirii jobului. În doi ani s-a ajuns la constituirea unei arhive de peste 2.000 de audiobookuri în limba română.
În culisele noii industrii
Cum se desfășoară, concret, procesul de creare a unei cărți pe care viitorul consumator o va asculta, nu citi? „Un audiobook ia naștere în 45 de zile și cuprinde mai multe etape: alegerea naratorului, programarea sesiunilor de înregistrare, editarea materialului înregistrat (pentru a elimina pauzele, eventualele zgomote sau repetițiile naratorului), redactarea materialului editat (ascultarea înregistrării concomitent cu lectura cărții de către un editor pentru a identifica greșelile), corectarea materialului, editarea finală și masterizarea sunetului”, ne-a explicat Dan Vidrașcu. Nu-i chiar floare la ureche, nu? Nu tocmai, dacă ținem cont și de următoarele aspecte: naratorul unui audiobook este ales în funcție de categoria în care se încadrează cartea ce urmează să fie citită (dezvoltare personală, business, ficțiune, literatură, cărți pentru copii etc.), iar editorul decide potrivirea dintre vocea naratorului și conținutul cărții. De asemenea, o condiție necesară pentru povestitor este ca acesta să citească cartea înainte să ajungă într-un studio, pentru a se familiariza cu lectura.
Arta de a face omul să (te) asculte
Care ar fi secretele noii meserii, rețeta succesului? Există vreuna? „Pe lângă o voce caldă, plăcută și o dicție fără cusur, un narator profesionist este acela care reușește să te facă să asculți, nu doar să auzi - au dezvăluit specialiștii de la Voxa. În completare: „Povestitorul captează și transmite mesajul autorului. Te integrează în atmosferă și întruchipează personajele - fiecare fiind o lume în sine. Cea mai dificilă parte este aceea de a se păstra obiectiv și totodată extrem de prezent, prin aportul personal. Este ceva dincolo de un timbru plăcut, o voce specială, puterea de a imita sau dibăcia de a citi fără cusur. E despre a înțelege, a asimila și a putea transmite - prin cuvinte rostite și emoție”.
Vocea se lucrează zi de zi
Vocea, puterea de a emite sunete, este un act muscular prin definiție. Pentru a finaliza un audiobook, naratorul petrece, în medie, douăzeci de ore în studio. Un adevărat tur de forță! Dincolo de timbrul nativ, vocea trebuie antrenată zilnic pentru a scăpa de șicanele specifice activității (răgușeală, dureri în gât etc.). Poate de aceea cei mai buni naratori sunt actorii, oamenii de radio, moderatorii de emisiuni TV sau chiar cântăreții - toți cei care lucrează zilnic cu vocea lor.
Cu sufletul la gură
În studio nu trebuie să se audă nici musca (cel puțin teoretic). Orice mic sunet poate întrerupe experiența ascultătorului, mutându-i atenția de la firul narativ. Ca narator, trebuie să stai nemișcat, concentrat și conștient de faptul că până și simplele mișcări ale mâinii în aer, ale părului sau schimbarea poziției pe scaun sunt captate de microfon. Pe lângă respirațiile clare, scurte și silențioase pe care un narator trebuie să le stabilească de acasă, acesta trebuie să țină cont și de reflexul natural și destul de greu de controlat de a înghiți saliva. Niciunul dintre acestea nu poate întrerupe o frază, o idee sau o replică-cheie a unui personaj. De remarcat că procesul de înregistrare a unui audiobook nu se reia niciodată. Nu ai posibilitatea ca a doua oară să „o dai mai bine”. Programul studiourilor este unul foarte bine stabilit și calculat cu mult timp înainte. Reluările se fac doar în momentele de maximă urgență - atunci când intervine o problemă tehnică, un zgomot involuntar sau o oboseală sesizabilă în voce. Cu fiecare pauză sau reluare se prelungește timpul de postproducție și de montaj al unui audiobook.
35 de ore de lectură, pentru o singură carte
Cea mai lungă durată a unui audiobook în limba română (înregistrat de Voxa) este de 35 de ore (romanul „David Copperfield”, în lectura Iuliei Draghici), iar cea mai scurtă durată o au rezumatele unor cărți (de exemplu, chintesența cărții „Gândirea laterală”, redată de Emilia Bebu, are o durată în format audio de doar 11 minute). Care ar fi audiobookurile cele mai căutate de români? În ianuarie 2023, pe primele locuri în topul cărților din biblioteca virtuală menționată se află atât titluri din zona de dezvoltare personală, cât și de ficțiune: „De ce nu mi-a spus nimeni asta până acum? Sfaturi practice pentru zile cu susul în jos” (de dr. Julie Smith), „Creierul copilului tău” (de Daniel J. Siegel și Tina Payne Bryson), „Sentința de la miezul nopții” (de Harriet Tyce), „Gândește ca un călugăr” (de Jay Shetty), „Gânduri către sine însuși” (de Marcus Aurelius), „Acționează și gândește ca o pisică” (de Stephane Garnier) etc. Printre cei mai apreciați naratori se numără actorul Șerban Pavlu, bloggerița Cristina Stănciulescu, actorul Mihai Călin, actrița Ilinca Hărnuț și jurnalista Raluca Hatmanu.
Un truc împrumutat din teatru
„Pentru a livra conținut de calitate, naratorul își poate imagina că se adresează unui ascultător prietenos, care nu este la primul său audiobook ascultat și care e pregătit pentru a fi condus prin lumea cărților. Prin acest mic truc (regăsit și în teatru - să joci pentru publicul ideal) povestitorul evită să fie extremist, să citească într-un ritm mult prea lent sau pe un ton didactic, să fie prea relaxat sau, din contră, împiedicat de un perfecționism fără margini”, ne-au mai devoalat specialiștii de la Voxa. „Testul suprem pentru un narator de a decide o abordare perfectă este acela de a-și asculta propria înregistrare. Dacă în viața reală cineva ar vorbi cu tine așa, te-ai simți ciudat? L-ai crede? Te-ar emoționa? Ai înțelege despre ce e vorba? Atunci când povestim în viața de zi cu zi întâlnim exact firescul cu care naratorul ar trebui să se joace”, au completat experții în comunicare. Concluzia: „A fi narator profesionist nu ține doar de norocul unui timbru nativ impecabil. Dezvăluie mult mai multe capacități - care pot fi exersate și învățate de aproape oricine. Așadar: muncă, muncă, muncă...”.
Similitudini
„Arta narativă - opinează experții de la platforma digitală Voxa - este poate cea mai veche formă de artă. Oamenii au simțit dintotdeauna nevoia să interacționeze prin vorbire, să transmită idei, să comunice, să convingă, să justifice - într-un cuvânt, să povestească. În zilele noastre petrecem o mare parte din timp spunând sau ascultând povești, idei, gânduri - prin intermediul rețelelor sociale. A asculta un audiobook nu este un proces atât de nou sau diferit pe cât am fi tentați să credem. E ceva firesc. Face parte din natura noastră umană”.
Un povestitor al unei cărți în format audio câștigă între 200 și 500 de euro net pentru fiecare carte citită, în funcție de propria notorietate, dar și de lungimea și de complexitatea cărții
„Avem un portofoliu de 70 de naratori în acest moment, iar majoritatea sunt actori, jurnaliști de radio, bloggeri”, Dan Vidrașcu, CEO Voxa
„Cărțile audio sunt importante pentru că provin din forma veche a narațiunii: povestirea orală”, Stephen King, scriitor
65.000 de titluri (audiobook și e-book în limba română și în limba engleză) conține platforma Voxa
A fi narator profesionist nu ține doar de norocul unui timbru nativ impecabil. Dezvăluie mult mai multe capacități - care pot fi exersate și învățate de aproape oricine. Așadar: muncă, muncă, muncă…