Și nu doar Cathedral Plaza, ci toate clădirile care au fost construite fără a avea toate autorizațiile necesare. Problema este evaluarea lucrărilor de demolare, pentru că primarul Capitalei a declarat că va costa între 5 și 8 milioane de euro, deși suma calculată inițial era de zece ori mai mare, iar valoarea lucrărilor de construcții s-a dublat, din 2017 până în prezent. Banii pentru demolare vor fi plătiți de bucureșteni, din bugetul Primăriei Capitalei, apoi PMB va cere în instanță „decontul” de la Primăria Sectorului 1 – care ar putea veni în viitorul an electoral.
Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a prezentat ca pe o victorie personală decizia instanței în legătură cu deja celebra clădire construită lângă monumentul istoric din centrul Capitalei, Catedrala Sfântul Iosif, denumită de proprietar „Cathedral Plaza”. Acesta a anunțat că seria demolărilor în București abia a-nceput: „Așa cum am așteptat 18 ani pentru a demola această clădire, să știe și cei care se cred azi de neatins că le vom demola peste 5, 10 sau 20 de ani clădirile ilegale pe care le construiesc azi”, a declarat Nicușor Dan, în conferința de presă de vinerea trecută.
Scandalul legat de Cathedral Plaza - o clădire de birouri deținută de Millenium Business Development SRL - a-nceput chiar înainte de construirea acesteia, în anul 2006. Dar construcția a continuat și a fost finalizată în 2011, apoi s-a cerut demolarea clădirii, chiar de către cei care inițial au fost de acord cu ridicarea ei – reprezentanții Arhiepiscopiei Romano-Catolice.
Clădirea nu poate fi demolată la fel ca alte construcții, ci necesită tehnologii speciale, pentru a nu pune în pericol catedrala și celelalte clădiri din zonă. Bucureștenii vor avea de plătit lucrările de demolare ale clădirii probabil în 2025-2026. Banii care se vor aloca din bugetul Capitalei ar putea fi luați de la subvențiile pentru apă caldă și căldură și de la cele pentru transportul în comun, așa cum se procedează atunci când nu sunt fonduri suficiente pentru toate proiectele.
Demolarea ar costa peste 100 de milioane de euro
Capitala are un buget anual de circa 2 miliarde de euro, dar în fiecare perioadă în care se votează bugetul pe anul următor apar scandalurile în legătură cu distribuirea banilor. Anul trecut, începând din luna noiembrie, au fost trei amânări ale votului pentru bugetul pe 2024, iar primarul Nicușor Dan a explicat, la final, că nu se vor ajusta fondurile pentru investiții, ci se va lua de la subvenții, care oricum se plătesc spre finalul anului și se pot obține la rectificarea bugetară din toamnă.
Problema ar fi legată de estimarea costurilor totale necesare pentru demolarea Cathedral Plaza, pe care Nicușor Dan le-a calculat între 5 și 8 milioane de euro, dar care ar putea fi duble față de cele anunțate de proprietarul clădirii în 2017 – adică bucureștenii ar avea de plătit între 70 și 140 de milioane de euro din bugetul pe anul 2025 sau din cel pe anul 2026, în funcție de date începerii lucrărilor. Până acum, doar procesele pentru demolarea Cathedral Plaza au costat municipalitatea circa 40.000 de lei, conform declarațiilor lui Nicușor Dan.
Arhiepiscopia Romano-Catolică a fost de acord
Pentru ridicarea acestei clădiri-colos la câțiva metri distanță față de catedrala monument istoric s-au cerut avize de la mai multe ministere. Ministerul Culturii a dat aviz favorabil, la vremea respectivă fiind condus de Ion Caramitru. Dar Ministerul Lucrărilor Publice nu a dat avizul.
Nicolae Noica, fost ministru al Lucrărilor Publice, a explicat, pentru Jurnalul, că nu a aprobat construirea acestei clădiri, având în vedere încălcarea regimului de înălțime și alte probleme tehnice pe care le implica această construcție, dar în final a fost obținută autorizația de construire de la Primăria Sectorului 1, în baza unui document semnat și de reprezentanții Bisericii Romano-Catolice, în urma unei convenții cu proprietarul clădirii.
Problemele au apărut după ce a fost finalizată construcția, pentru că proprietarul promisese Bisericii un etaj din clădire și ulterior a refuzat să-l mai dea. Astfel s-a ajuns la plângerea depusă de Biserica Romano-Catolică și la procesul care s-a finalizat cu decizia de demolare.
„La vremea respectivă nu am vrut să dau aprobare pentru această construcție, deși ministrul Caramitru dăduse. Până la urmă, după mai multe intervenții, Primăria Sectorului 1 a dat avizul în baza unor referate și în urma unei hârtii venite de la proprietar care promisese un etaj pentru catedrală. Când s-au dus să ceară ceea ce promisese proprietarul, acesta a spus că nu a scris nicăieri că va ceda gratis etajul”, a povestit fostul ministru, Nicolae Noica.
E nevoie de studiu tehnic și de proiectul clădirii
Fostul ministru Nicolae Noica mai spune că pentru a se ajunge efectiv la demolarea acestei clădiri este nevoie mai întâi de o evaluare – un studiu tehnic - ce ar dura circa 6 luni. Dar pentru acest studiu tehnic, din care vom afla și care este suma necesară pentru demolare, sunt necesare planurile construcției, iar arhiva cu documentele fostului Institut „Proiect București” a fost depozitată la o firmă privată de la Brăila, în urma privatizării instituției – care s-a făcut între 2007 și 2012. Deci nu se știe dacă se va putea face prea curând evaluarea necesară pentru începerea lucrărilor de demolare. Dacă proiectul se află în arhiva Primăriei Capitalei, instituția poate începe procedura de evaluare, pentru care e nevoie de o licitație.
După evaluare s-ar trece la licitația pentru lucrările de demolare, iar banii ar urma să fie plătiți de PMB la finalul anului viitor sau în 2026, din bugetul Capitalei, apoi recuperați de la Sectorul 1, fostul primar de sector, Andrei Chiliman, urmând să fie chemat să plătească în solidar cu instituția. Procesul ar dura cel puțin trei ani, astfel încât decizia instanței ar veni chiar în viitoarea campanie electorală pentru alegerile locale.
Istoricul scandalurilor și al litigiilor
Proiectul a fost autorizat de Primăria Sectorului 1 pe 24 februarie 2006, iar lucrările au început pe 9 martie, în același an. În aprilie 2006, autorizația dată de Sectorul 1 a fost contestată în instanță de reprezentanții Arhiepiscopiei Romano-Catolice din București, pe motiv că afecta atât imaginea, cât și structura Catedralei Sfântul Iosif.
Din iulie 2007, lucrările au fost întrerupte de mai multe ori din cauza litigiilor dintre Arhiepiscopie și dezvoltatorii proiectului. Imobilul a fost finalizat în mod oficial în iunie 2011, iar după o lună, Curtea de Apel Suceava a stabilit nulitatea autorizației de construire, după ce deja fusese finalizată.
Pe 28 iunie 2012, Tribunalul Dâmbovița a hotărât că PMB trebuie să emită decizia privind desființarea turnului Cathedral Plaza. Sentința a devenit definitivă și irevocabilă în ianuarie 2013, în urma deciziei Curții de Apel Ploiești. La sfârșitul săptămânii trecute, Primăria Capitalei a câștigat definitiv procesul împotriva proprietarului Cathedral Plaza, în care acesta cerea municipalității intrarea în legalitate a imobilului.