Recentele proteste din mai multe ţări ale lumii împotriva serviciului de protecţie a copilului din Norvegia pentru preluarea agresivă în custodie a copiilor de la părinţii lor, mulţi de origine străină, arată că autorităţilor ar trebui să acorde mai multă atenţie diferenţelor culturale şi să introducă o serie schimbări importante, susţin experţi citaţi de Xinhua într-o amplă analiză publicată vineri.
În timp ce serviciul de protecţie a copilului din Norvegia, Barnevernet, şi susţinătorii săi cred că acesta este strict preocupat de apărarea drepturilor copilului, alţii susţin că a ridicat copiii cu forţa de la părinţii lor biologici, încălcând astfel drepturile omului ale membrilor familiilor în cauză, notează agenţia chineză de ştiri.
Psihologul Judith van der Weele, care a lucrat mult cu familiile minorităţilor etnice din Norvegia, susţine că pentru părinţii imigranţi reprezintă o mare provocare să-şi arate competenţa parentală serviciului norvegian de protecţie a copilului.
"Le este frică de Barnevernet şi această teamă accentuată îi împiedică să ceară ajutorul de bună voie. Influenţa zvonurilor împotriva Barnevernet este atât de mare, încât mulţi părinţi străini ajung chiar să-şi trimită înapoi copiii în ţara natală pentru a nu-i pierde", a declarat psihologul pentru Xinhua.
Ea a spus că unii părinţi imigranţi primesc multe "sfaturi nesănătoase" împotriva Barnevernet şi pur şi simplu se comportă nenatural atunci când se întâlnesc cu stafful instituţiei, în loc să se relaxeze şi să arate că relaţia cu copiii lor este una normală.
"Barnevernet, de cealaltă parte, nu are competenţa şi expertiza asupra diferenţelor culturale şi a factorilor care ar putea ajuta la folosirea a diferite obiceiuri şi tradiţii culturale pentru a ajunge la înţelegere şi încredere reciprocă", a afirmat Judith van der Weele.
Cazul cuplului româno-norvegian de religie penticostală ai cărui cinci copii au fost preluaţi în custodie de Barnevernet în noiembrie anul trecut a provocat multe discuţii şi controverse, notează Xinhua.
Românul Marius Bodnariu şi soţia sa Ruth, din Norvegia, au folosit pedepse corporale pentru creşterea copiilor, o metodă care este ilegală în Norvegia. Ei recunosc acest lucru dar precizează că nu se aşteptau să-şi piardă copiii din acest motiv.
Unii creştini au exprimat opinia că Barnevernet pur şi simplu a discriminat acest cuplu din motive religioase şi din cauza naţionalităţii lor, scrie Xinhua. Peste 60.000 de persoane au demonstrat din ianuarie împotriva Barnevernet în acest caz în SUA, România şi multe alte ţări europene, potrivit unei pagini Facebook anti-Bernevernet, notează agenţia chineză de ştiri.
La 16 aprilie, au avut loc proteste în 63 de oraşe din 20 de ţări împotriva Barnevernet, o urmare a multor evenimente similare din anii precedenţi care au făcut diferite naţiuni să pună sub semnul întrebării modul în care serviciul în cauză gestionează chestiunea sensibilă a protecţiei copilului în Norvegia.
Oficiali din cadrul Directoratului norvegian pentru copii, tineret şi afaceri familiale (Budfir), care răspunde de Barnevernet, au spus că aceste critici reprezintă o provocare pentru serviciul de protecţie a copilului, întrucât acesta depinde de încredere pentru a-şi face bine treaba.
De asemenea, ei susţin că legile norvegiene care se asigură că minorii nu suferă niciun fel de violenţă trebuie respectate de oricine trăieşte în Norvegia.
"Legea privind protecţia copilului (The Child Welfare Act, CWA) prezintă responsabilităţile serviciului în cauză şi obiectivul său principal de a se asigura că copiii care trăiesc în condiţii care le pot dăuna sănătăţii şi dezvoltării beneficiază de ajutorul şi îngrijirea necesare", a spus Anders Henriksen, şef de secţie la Bufdir.
"CWA se aplică în cazul tuturor copiilor din Norvegia, indiferent de statutul, mediul sau naţionalitatea lor", a adăugat el.
Gro Hillestad Thune, o avocată norvegiană pentru drepturile omului, a declarat pentru Xinhua că sistemul în care Barnevernet primeşte prea multă autoritate pentru a decide în interesul copilului este unul care nu poate fi justificat.
"Mulţi angajaţi din birourile locale ale Barnevern fac tot posibilul pentru a ajuta familiile cu probleme şi a-i apăra pe copii împotriva abuzurilor. Dar sistemul în sine trebuie să fie schimbat fundamental", a spus Thune.
"Sistemul actual, aşa cum operează astăzi, nu asigură copilului şi părinţilor o protecţie legală adecvată împotriva amestecului public nefondat şi nejustificat în viaţa familiei lor", a adăugat Thune.
Ea susţine că problema evidentă este că angajaţii individuali deţin prea multe atribuţii care în practică sunt incompatibile: pe de o parte, ei ar trebui să ajute părinţii să se înţeleagă cu copiii şi, pe de altă parte, au puterea de a decide că minorii pot fi ridicaţi din locuinţa familiei.
"Lucrul de care avem nevoie în această ţară este o discuţie profundă şi un dialog între autorităţi şi diverşi experţi pentru a identifica slăbiciunea sistemului actual şi căile posibile de a-l ameliora. O soluţie posibilă ar fi separarea sarcinii de a ajuta familiei de autoritatea de a dispune preluarea copilului de la părinţi", a opinat Thune.
"Modul în care operează sistemul de justiţie în cazuri de protecţie a copilului trebuie analizat atent şi ameliorat. Barnevernet, aşa cum operează azi în comunităţile locale, nu cooperează suficient cu profesorii, lucrătorii din domeniul medical şi membrii familiei", a mai spus avocata.
Vilde Reichelt, un consultant al Church City Mission din Oslo, o organizaţie umanitară din Norvegia, susţine că Barnevernet în multe cazuri nu a comunicat suficient cu partenerii înainte de a le lua copiii şi a adăugat că, pe de altă parte, mai multe programe de îndrumare i-ar putea ajuta pe părinţii străini.
"Dacă vrei ca părinţii străini să înţeleagă de ce ar trebui să nu mai folosească metode de creştere fizice, trebuie să faci mai mult decât să le pui o broşură în mâini şi să le spui că este interzis", a declarat Reichelt pentru ziarul norvegian Aftenposten.
Ea a spus că în unele cazuri părinţii au fost condamnaţi la închisoare pentru metodele folosite în creşterea copiilor şi şi-a exprimat speranţa că aceşti părinţi vor putea pe viitor să-şi schimbe atitudinea urmând cursuri de îndrumare parentală şi să-şi primească copiii înapoi.
Directorul Bufdir, Mari Trommald, a declarat pentru Aftenposten că există un risc mare ca Barnevernet, din cauza lipsei de înţelegere a altor culturi, să înţeleagă greşit şi să intervină rapid în cazurile unor familii din alte ţări.
Potrivit ei, din cele 1.665 de cazuri din 2014 când copiii au fost preluaţi în custodie de Barnevernet, 424 erau copii ale unor mame care nu sunt norvegience.
Scopul Barnevernet este de a reduce numărul cazurilor de preluare în custodie la minim şi de a se concentra asupra prevenirii violenţei familiale, a spus Trommald, adăugând că serviciul a fost în ultima perioadă mai alarmat şi temător că ar putea face greşeli din cauza discuţiilor suscitate.
Thune susţine că părinţii imigranţi trebuie să primească o şansă de a înţelege că în conformitate cu legea norvegiană orice fel de pedeapsă corporală este strict interzisă şi că ei ar trebui să fie ajutaţi să înveţe cum să-şi crească copiii fără a folosi metode fizice.
"Când văd cazuri în care copiii sunt preluaţi de la părinţi imigranţi înainte ca aceştia să aibă şansa de a-şi ameliora comportamentul, consider că acest lucru este un amestec public nejustificat contrar legii internaţionale a drepturilor omului", a spus avocata.
"Politica de toleranţă zero faţă de violenţa asupra copiilor trebuie în mod cert să fie susţinută, dar această politică ar trebui implementată cu respectarea legăturilor foarte importante între copii şi părinţii lor biologici", a mai afirmat Thune.
Sursa: AGERPRES