În Austria, o ţară sigură, cu una dintre cele mai scăzute rate de criminalitate din Europa, a crescut semnificativ vânzarea de arme, fenomen pus pe seama insecurităţii populaţiei în faţa afluxului de refugiaţi, scrie sâmbătă EFE într-un comentariu.
Două date se contrazic în cadrul acestui fenomen de a te simţi nesigur într-o ţară sigură: pe de-o parte, scăderea cu 1,9% a delictelor denunţate în 2015, comparativ cu anul anterior. Pe de altă parte, creşterea cu 11% a numărului proprietarilor de arme, tendinţă care a început să se facă simţită încă din vara trecută, atunci când sute de mii de refugiaţi au început să sosească sau să traverseze Austria, fugind de sărăcie şi de război.
"Este evident că societatea civilă nu se simte sigură. Acest sentiment de securitate subiectivă nu mai există, iar lumea pare să aibă tot mai puţină încredere în stat, în poliţie", explică pentru EFE Florentine Eichler, expertă a KFV, institut specializat în securitate.
De aceeaşi părere cu ea este şi sociologul Reinhard Kreissl, director al Centrului pentru Securitate Socială din Viena. "Creşterea coincide cu valul de refugiaţi. Psihologia din spatele acestei creşteri pare a avea legătură cu faptul că mulţi cetăţeni simt că actorii statali nu mai sunt în poziţia de a-şi îndeplini atribuţiile", explică el. De aceea, Kreissl crede că "achiziţia de arme este o manifestare a abandonului" resimţit de către populaţie. Un abandon în faţa căruia achiziţia de arme are rolul de factor liniştitor.
Între septembrie 2015 şi martie 2016, sute de mii de refugiaţi au traversat aşa-numita rută a Balcanilor cu destinaţia Austria, Germania sau Suedia. În ultimele 16 luni, circa 114.000 de persoane au cerut azil în Austria, 70% dintre aceştia fiind cetăţeni afgani, sirieni sau irakieni. Totuşi, rata delictelor comise de refugiaţi a scăzut la jumătate în 2015 comparativ cu anul precedent. În fapt, 40% dintre străinii care au comis delicte în Austria erau cetăţeni ai Uniunii Europene, scrie EFE.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne german, Karl-Heinz Grundback, a declarat pentru EFE că nu există nicio legătură între criminalitate şi teama de delicte şi că aceasta din urmă evoluează în mod independent. O evoluţie în care mass media joacă un rol decisiv, avertizează Kreissl. "La această insecuritate contribuie fotografiile şi informaţiile despre delicte, bănuite a fi comise de către refugiaţi. În special reţelele sociale încurajează propagarea legendelor urbane, cel mai adesea false, dar a căror circulaţie capătă amploare", spune el. Mai mult, Kreissl susţine că prejudecăţile sunt mai puternice tocmai în zonele în care populaţia a avut contacte mai reduse cu "subiectul" temerilor sale.
Landul Burgenland, aflată la graniţa cu Ungaria şi care luni la rândul a fost poarta de intrare pentru mii de refugiaţi, şi Viena, pe unde au trecut marea majoritate a migranţilor, sunt tocmai regiunile în care creşterea solicitărilor pentru permis de portarmă a fost mai redusă: 9% şi respectiv 8%, comparativ cu media de 10,5% în restul ţării.
Cât priveşte profilul austriacului care decide să-şi cumpere o armă, Eichler spune că sunt de toate categoriile. "Avem de la şomeri la şefi de bănci. Sunt de tot felul şi de toate vârstele", spune ea. Între motivele invocate de austrieci pentru a solicita un permis de portarmă se numără securitatea personală sau tirul sportiv, motiv care este de fapt doar un pretext, dat fiind că KFV susţine că nu s-a înregistrat o creştere a numărului de persoane care se înscriu la cluburile de tir.
În opinia lui Kreissl, teama faţă de refugiaţi este o proiecţie a temerilor mai profunde din societate şi care au de-a face mai degrabă cu incertitudinea cu privire la viitor (şomaj, sărăcie, boală) decât cu o ameninţare imediată, precum criminalitatea sau terorismul.
Eichler avertizează că a avea o armă în casă (pentru ca un austriac să o poarte asupra sa pe stradă are nevoie de un permis special) nu sporeşte siguranţa, în primul rând pentru că nimeni nu-şi ţine pistolul "sub pernă". Ea vorbeşte şi despre pericolul potenţial al creşterii numărului de accidente şi pledează pentru realizarea de teste psihologice riguroase înaintea eliberării unui permis de portarmă.
Sursa: AGERPRES