Situație incredibilă la conducerea Consiliului Concurenței. Bogdan Chirițoiu, al cărui al doilea mandat a expirat anul trecut, a fost numit, la finalul săptămânii trecute, pentru a treia oară la conducerea instituției, prin decret semnat de președintele României, Klaus Iohannis. Conform Legii 21/1996 a Concurenței, mandatul unui membru al plenului Consiliului este de cinci ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată. Ordonanța de Urgență 6/2020, prin care Guvernul condus, în ianuarie anul trecut, de actualul președinte al Camerei Deputaților, Ludovic Orban, a dorit să modifice această regulă, în sensul reînnoirii mandatelor șefului Consiliului Concurenței de infinite ori. În toamna anului trecut, Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat legea de aprobare a acestei Ordonanțe de Urgență 6/2020, dar cu modificări, așa cum au rezultat din amendamentele admise, cuprinse în Raportul Comisiei Economice. Potrivit acestui raport, articolul II din OUG 6/2020, care se referea la modificarea criteriilor din lege cu privire la numărul mandatelor șefului Consiliului Concurenței, iar în Legea de aprobare a ordonanței acest articol II dispare, de asemenea.
Vineri, președintele României, Klaus Iohannis, a semnat Decretul nr. 706 din 18 iunie 2021, potrivit căruia, „în temeiul prevederilor (…) art. 15 din Legea Concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere propunerea Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenței, acordul Guvernului, precum avizul comun al Comisiilor de specialitate ale Parlamentului, președintele României decretează: Articol Unic – Domnul Bogdan Marius Chirițoiu se numește ca membru al Plenului Consiliului Concurenței, în funcția de președinte, pentru un mandat de 5 ani”.
Ar fi, astfel, a treilea mandat în care Bogdan Chirițoiu este numit la Conducerea Consiliului Concurenței, în condițiile în care, conform Legii nr. 21/1996, privind concurența, forma aflată în vigoare, la articolul 15 alineatul 2 se arată că „durata mandatului membrilor plenului Consiliului Concurenței este de 5 ani, acesta putând fi reînnoit o singură dată”.
Ei, bine, pentru că al doilea mandat al lui Bogdan Chirițoiu a expirat în primăvara anului trecut, iar un al treilea era practic imposibil, potrivit legii, Guvernul condus de Ludovic Orban a încercat toate manevrele posibile pentru a-l menține la conducerea Consiliului Concurenței. În acest sens, în ianuarie 2020, Executivul a emis Ordonanța de Urgență nr. 6/2020, care, în cuprinsul articolului II, a decis că alineatul al doilea al art. 15 din Legea Concurenței se modifică, în sensul că „Numirile membrilor plenului Consiliului Concurenței se fac pentru un mandat de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatelor”. A fost, astfel, eliminată din corpul legii sintagma „o singură dată”.
Legea, readusă la forma inițială, prin votul Parlamentului
Prin această manevră legislativă, Guvernul Orban pregătea renumirea lui Bogdan Chirițoiu, în luna aprilie 2020, a treia oară. Lucrurile s-au complicat însă în Parlament, deoarece OUG 6/2020 trebuia să fie aprobată prin lege organică. Prima Cameră sesizată a fost Senatul, care a adoptat legea de aprobare a Ordonanței în 9 martie 2020, trimițând actul normativ la Camera Deputaților, care a fost, în acest caz, for decizional.
La data de 9 septembrie 2020, Comisia pentru Politică Economică, Reformă și Privatizare a Camerei Deputaților, cu unanimitatea membrilor prezenți, a emis un Raport favorabil proiectului de lege, cu o serie de amendamente admise, care fac parte din Raport. La punctul 32 de pe lista amendamentelor admise, din Anexă, se află „abrogarea articolului II din OUG 6/2020”, adică exact modificările cu privire la reînnoirea pe viață a mandatelor membrilor plenului Consiliului Concurenței. Amendamentul îi aparține lui Daniel Zamfir, fost președinte al Comisiei Economice din Senat. Concret, raportul Comisiei prevedea ca articolul din Legea 21/1996 a Concurenței să rămână în forma anterioară emiterii OUG 6/2020, respectiv că mandatele membrilor plenului Consiliului Concurenței, deci și al președintelui Consiliului, sunt de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată.
Prevederea cu mandate nesfârșite, abrogată
La data de 27 octombrie 2020, Legea de aprobare a OUG 6/2020 a fost supusă votului plenului Camerei Deputaților, care, cu 230 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, a aprobat Ordonanța, cu mai multe modificări. Modificarea esențială este aceea că „Articolul II se abrogă”. Adică articolul din Ordonanță care se referea exact la prelungirea sine die a mandatului președintelui Consiliului Concurenței.
Legea ieșită din Parlament se numește Legea 254/2020 și a fost promulgată prin Decretul nr. 879 din 16 noiembrie 2020, de către președintele României, fiind publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, din data de 17 noiembrie 2020. Ceea ce înseamnă că Legea Concurenței prevede un mandat de cinci ani pentru conducerea Consiliului Concurenței, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată.
Acțiunea riscă să arunce în aer activitatea Consiliului, Guvernul a insistat cu o nouă Ordonanță
Surse juridice care au analizat această succesiune de acte normative și decretul președintelui prin care Bogdan Chirițoiu a fost numit, pentru a treia oară, în funcția de președinte al Consiliului Concurenței spun că acesta riscă să fie lovit de nulitate. Sursele citate sunt de părere că această numire poate pune în pericol însăși instituția Consiliului Concurenței, atrăgând atenția că absolut oricine poate ataca în instanță și să ceară actele emise de Consiliul Concurenței, inclusiv amenzi de milioane de euro, pe motiv că președintele instituției a fost numit nelegal.
„Proptelele” pe care Bogdan Chirițoiu le are la nivelul actualei guvernări sunt mai mult decât evidente. Anul trecut, PNL a încercat să modifice legea Concurenței, în același sens cu cel din OUG 6/2020. Nu a trecut de controlul Curții Constituționale. Însă anul acesta, Guvernul a emis o nouă Ordonanță de Urgență, cu numărul 23/2021, publicată în Monitorul Oficial din 2 aprilie 2021, adoptată de Cabinetul Cîțu în ședința din data de 31 martie. Și în acest act normativ, care încă nu a fost aprobat prin Lege de către Parlament, se arată că prevederea care intră de îndată în vigoare, după publicarea ordonanței, este aceea că „mandatele membrilor Consiliului Concurenței încep de la data depunerii jurământului de către aceștia și expiră în termen de cinci ani, cu posibilitatea reînnoirii”. De asemenea, în Ordonanță se prevede că „dacă, până la expirarea mandatului în curs, președintele Consiliului Concurenței desemnat pentru mandatul următor nu va fi prestat jurământul (…), membrii Consiliului Concurenței în exercițiu își vor continua activitatea sub conducerea președintelui anterior, până la depunerea jurământului de către președintele desemnat pentru mandatul următor”.
Practica, declarată neconstituțională
Această Ordonanță de Urgență intră în conflict direct cu Decizia CCR 58/2021, emisă în luna ianuarie, dat publicată în Monitorul Oficial în data de 4 mai 2021, potrivit căreia „autoritățile și instituțiile publice trebuie să aibă în vedere și să țină seama de principiul loialității constituționale, coroborat cu principiul bunei credințe și să depună toate diligențele necesare pentru respectarea termenelor care dimensionează durata mandatelor membrilor Consiliului Concurenței, precum și să procedeze la demararea procedurilor privind desemnarea noilor membri, astfel încât procesul de interpretare și de aplicare a legii să dea eficiență principiului legalității, potrivit căruia respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, care este esența cerințelor statului de drept”.
Ordonanța Guvernului nu doar că revenea la forma respinsă de Parlament cu doar câteva luni înainte, ci a creat chiar premisele „exercitării atribuțiilor și ale continuării mandatului de membru al plenului Consiliului Concurenței fără limită sau termen”. În acest sens, Curtea Constituțională arată că „se lasă, practic, posibilitatea autorităților și instituțiilor publice implicate în procedura de numire a membrilor plenului Consiliului Concurenței să rămână pasive și să nu procedeze la numirea unui succesor, întrucât legea nu prevede proceduri sau un termen limită anterior expirării mandatului până la care poate fi numit un nou membru, respectiv chestiuni legate de date și termene concrete în care trebuie să se încadreze autoritățile implicate în procedura succesiunii de mandate”.