Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu „sabia” creșterii valului suveranist în România, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, fără să se consulte cu niciun partid, își anunță candidatura independentă la Președinția României. Victor Ponta, proaspăt ales deputat PSD de Dâmbovița, dar care, între cele două tururi anulate, s-a poziționat de partea lui Călin Georgescu, s-a întâlnit, săptămâna aceasta, la Mar-a-Lago, SUA, cu președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump. În zona politică, umblă zvonul potrivit căruia Ponta intenționează să candideze el însuși a alegerile prezidențiale de anul viitor, ca înlocuitor al lui Călin Georgescu, întrucât, în urma dezvăluirilor și scandalurilor fără precedent generate de candidatura sa anterioară, va fi împiedicat să se reînscrie în cursa prezidențială. Așa arată puzzle-ul politic, la nici o lună de la cutremurul electoral din data de 24 noiembrie și la două săptămâni după ce Curtea Constituțională a anulat, în premieră pentru democrația din România, alegerile prezidențiale.
Scenariu exploziv în perspectiva alegerilor prezidențiale din anul 2025, după anularea scrutinului din data de 24 noiembrie 2024 de către Curtea Constituțională. În timp ce, la București, partidele pro-europene încearcă, de două săptămâni, să găsească o formulă de coabitare la guvernare, coabitare care, în primă fază, presupunea condiția existenței unui singur candidat din partea acestei coaliții la alegerile prezidențiale ce urmează să fie organizate, cel mai devreme, în primăvara anului viitor, anumiți lideri politici „fură startul și fac unele mișcări neașteptate.
Astfel, după ce, la începutul acestei săptămâni, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, și-a anunțat intenția de a candida ca independent la Palatul Cotroceni, ieri, jurnalistul Dan Andronic a venit cu o știre-șoc. Anume, că marți seară, la Mar-a-Lago, reședința oficială a lui Donald Trump, Victor Ponta a stat la masă cu Donald Trump jr și mai mulți oficiali de peste Ocean. Andronic susține că, la un moment dat, Ponta a fost chemat la masa lui Donald Trump, care se afla în aceeași incintă, întreținându-se cu președintele ales al Statelor Unite ale Americii preț de 30 de minute. Ieri, Victor Ponta a postat, în story, pe Facebook, o fotografie care certifică faptul că se află la Mar-a-Lago.
Cu ce „mandat” s-a dus Ponta la Trump
Întâlnirea lui Victor Ponta cu Donald Trump deschide larg sacul cu zvonuri și scenarii. Pe de o parte, numele lui Victor Ponta a fost deja vehiculat ca un posibil înlocuitor al lui Călin Georgescu, în calitate de candidat al zonei suveraniste, la alegerile prezidențiale din anul 2025, având în vedere nu doar relația sa destul de cordială cu liderul AUR, George Simion, dar mai ales atitudinea pe care a afișat-o între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale anulate de Curtea Constituțională.
Un prim scenariu vehiculat este acela că Ponta s-a dus să se întâlnească cu familia Trump pentru a căuta susținere pentru o nouă candidatură a lui Călin Georgescu sau pentru a „lămuri”, în viziunea sa, ce s-a întâmplat în România la alegerile prezidențiale. Ponta a declarat, înainte de anularea alegerilor, că nu o va vota niciodată pe Elena Lasconi și că va pune ștampila pe candidatul pro-rus Călin Georgescu,
Al doilea scenariu luat în calcul este că Victor Ponta vrea să candideze el însuși la alegerile prezidențiale din 2025, confirmându-se, în această situație zvonul enunțat mai sus. Iar al treilea scenariu, care pleacă de la o afirmație făcută, ieri, de premierul Marcel Ciolacu, din care lasă să se înțeleagă că nu exclude o nouă candidatură pentru Palatul Cotroceni, din partea PSD, la alegerile de anul viitor.
Citește pe Antena3.ro
Noul candidat unic suveranist?
Pe 20 ianuarie 2025, Donald Trump își va prelua, oficial, al doilea mandat de președinte al Statelor Unite ale Americii, moment începând cu care toți analiștii arată că jocurile politice la nivel mondial se vor schimba dramatic. Victor Ponta este singurul politician din România care a avut, pare-se, zilele acestea, ușa deschisă la viitorul președinte al SUA, mișcarea făcută de Ponta fiind mai mult decât interesantă.
Contextul în care se vor desfășura alegerile prezidențiale de anul viitor este unul plin de controverse. Există cel puțin un candidat scos din cursă de Curtea Constituțională și care riscă același deznodământ în cazul în care va intenționa să se înscrie din nou în cursa prezidențială. Este vorba despre Diana Iovanovici Șoșoacă. De asemenea, nici situația candidatului pro-rus Călin Georgescu nu este clară, fiind foarte puțin probabil că va mai putea candida la Palatul Cotroceni, în contextul dezvăluirilor din ultima lună.
Singurul politician care ar putea candida, pe zona suveranistă, în acest context, ar rămâne liderul AUR, George Simon, însă acesta nu poate coagula tot electoratul suveranist, care este împărțit și fărâmițat. Astfel încât zona suveranistă s-ar putea afla, ca și partidele pro-europene, în căutarea unui candidat comun, capabil să intre în turul al doilea și, pe valul de ură ridicat după 24 noiembrie 2024, să aducă victoria. Victor Ponta ar putea fi un astfel de candidat care, din poziția sa de fost președinte al PSD, ar putea rupe din voturile social-democrate într-o astfel de bătălie.
„Iepuri” sau sforari?
Toată această situație încurcă și mai mult ecuația politică în perspectiva alegerilor prezidențiale. Pe de o parte, avem deja un prim „iepure”, în persoana lui Nicușor Dan, care, neconsultându-se cu niciunul dintre partidele pro-europene, și-a anunțat deja candidatura ca independent. Partidul care l-a susținut la alegerile locale din vară, USR, are propriul candidat, în persoana Elenei Lasconi, formațiunea excluzând, deocamdată, să renunțe la acest proiect politic.
De cealaltă parte, PNL va intra în mod cert la guvernare alături de PSD, UDMR și Minoritățile Naționale. Din această perspectivă, ar fi greu de înțeles posibilitatea ca PNL și PSD să aibă candidați separați la alegerile prezidențiale, întrucât nu ar face altceva decât să repete scenariul dezastruos din 24 noiembrie. PSD a arătat clar că nu susține candidatura lui Nicușor Dan și așteaptă să apară candidatul unic al coaliției pro-europene, așa cum s-a stabilit de la bun început.
Victor Ponta acționează, pe de altă parte, contra acestui curent, chiar dacă, la alegerile din 1 decembrie, a candidat pe listele PSD și a fost ales deputat de Dâmbovița. O posibilă candidatură a sa ar tensiona și mai mult situația în interiorul coaliției pro-europene.
Un candidat unic PSD - PNL - UDMR ar intra pe primul loc, la mare distanță de suveraniști, în turul II
În aceste condiții, se prefigurează o campanie electorală pentru alegerile prezidențiale complicată, cu mai mulți candidați din partea pro-europeană și cu mai puțini sau chiar unul singur din zona suveranistă. „Jurnalul” analizează trei variante de lucru, plecând de la rezultatul partidelor care au candidat la alegerile parlamentare din data de 1 decembrie, partide care se pot plasa în spatele unora dintre acești potențiali prezidențiabili.
Prima variantă pleacă de la realitatea constituirii unui guvern condus de PSD, din care să facă parte PNL și UDMR. Natural ar fi să existe un candidat unic al acestor trei formațiuni politice la alegerile prezidențiale. Acest candidat ar trebui, matematic, să obțină cele mai multe voturi încă din primul tur. Concret, în spatele acestui candidat ar trebui să stea cele 4.286.980 de voturi exprimate la alegerile parlamentare pentru PSD, PNL, PSDU, PSDI, jumătate din voturile luate de Partidul România în Acțiune, UDMR, România Socialistă, Partidul Republican, PNCR și Partidul Phraile al Romilor.
Zona suveranistă, pe locurile 3 și 4
Înăuntru sau în afara guvernării, USR se presupune că va avea propriul candidat la alegerile prezidențiale, în persoana Elenei Lasconi. Aceasta a obținut, în primul tur din 24 noiembrie, 1.772.500 de voturi. Însă la alegerile parlamentare USR a luat 1.134.831 de voturi. În spatele unei noi candidaturi a Elenei Lasconi ar putea sta voturile obținute de USR, jumătate din voturile luate de Partidul România în Acțiune, PER și Forța Dreptei, în număr de 1.362.221.
Nicușor Dan a anunțat că va candida ca independent și ar putea fi sprijinit de voturile obținute la alegerile parlamentare de REPER, SENS, DREPT și Partidul Verde. S-ar aduna, astfel, 504.371 de voturi.
De partea opusă, zona suveranistă, cu un candidat unic, ar putea strânge 3.118.570 de voturi, provenite din suma voturilor obținute la alegerilor parlamentare de AUR, SOS România, POT, Partidul Patrioților Români, Alianța Național Creștină, Partidul Noua România, Liga Acțiunii Naționale, Alternativa pentru Demnitate Naționale, Partidul Oamenilor Credincioși, Partidul Patria, Partidul Uniunea Geto-Dacilor, PNȚCD și Partidul Dreptății.
În acest context, în turul al doilea ar intra candidatul susținut de PSD - PNL - UDMR împotriva candidatului suveranist.
„Dreapta Unită”, reloaded
A doua variantă de lucru pornește de la aceeași eventualitate a existenței unui candidat unic susținut de PSD, PNL și UDMR, care ar avea în spate același număr de 4.286.980 de voturi.
Diferența ar putea apărea dacă unul dintre candidații proveniți din zona progresistă, Elena Lasconi sau Nicușor Dan, s-ar retrage din cursă, în favoarea celuilalt. Un candidat unic al USR, susținut de alegătorii REPER, SENS, DREPT, Partidul Verde ar lua și jumătate din voturile Partidului România în Acțiune, PER și Forța Dreptei de la alegerile parlamentare din 1 decembrie. Adică 1.866.592 de voturi. Insuficiente pentru a intra în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, iar lucrurile ar urma să fie disputate tot între candidatul unic al Coaliției PSD - PNL - UDMR și candidatul suveranist.
Doi candidați din partea partidelor pro-europene ar aduce situația exact în punctul din 24 noiembrie
A treia variantă, foarte complicată din punct de vedere politic, ar putea fi generată de o decizie a PNL care, deși aflat la guvernare cu PSD și UDMR, de a avea un candidat comun cu USR. Asta, în ciuda faptului că liderul interimar al Partidului Național Liberal a precizat, zilele trecute, că nu o va susține pe Elena Lasconi în noile condiții date. În schimb, Bolojan a lăsat de înțeles că nu exclude posibilitatea de a susține, alături de alte partide, candidatura independentă a lui Nicușor Dan.
Condiția principală a acestei variante ar fi însă ca USR să renunțe la propriul candidat, Elena Lasconi, și să accepte susținerea candidaturii lui Nicușor Dan. În acest context, împreună cu rezultatele obținute de partidele satelit enumerate anterior, un astfel de candidat ar putea beneficia de 3.189.060 de voturi.
În afara acestui joc ar rămâne, așadar, PSD și UDMR. În mod cert, PSD a anunțat deja că exclude să-l susțină pe Nicușor Dan la alegerile prezidențiale din 2025. Mai mult, liderii PSD au precizat că susținerea anterioară pentru Elena Lasconi a fost una conjuncturală, generată de pericolul ca un candidat precum Călin Georgescu să câștige finala prezidențială din 8 decembrie 2024. Această conjunctură nu mai există în perspectiva refacerii alegerilor prezidențiale.
Dacă PSD ar avea un candidat propriu, susținut și de UDMR, și de partidele satelitare, acesta ar putea aduna, conform distribuției de la alegerile parlamentare, 2.964.763 de voturi, însă nu ar accede în turul al doilea.
Finala s-ar ține, astfel, între Nicușor Dan, cu 3.189.060 de voturi, și candidatul suveranist, cu 3.118.570 de voturi, între cei doi existând un ecart de doar 70.490 de voturi. Și se va ajunge în același blocaj ca după 24 noiembrie, când Nicușor Dan va fi la fel de greu, spre imposibil, de votat de electoratul PSD.
