Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Intimidarea unui dușman politic aflat la ananghie, pe care Trump îl ia peste picior numindu-l guvernatorul celui de-al 51-lea stat al SUA - într-o insultă la adresa unui vecin extrem de loial Americii -, este o avanpremieră a unei strategii agresive demarate de următorul șef al Casei Albe, chiar înainte de preluarea mandatului său.
Trump a amenințat deja că va impune tarife vamale de 25% asupra produselor canadiene, pentru a constrânge executivul de la Ottawa să ia măsuri în privința problemelor legate de securizarea frontierei comune, confruntată cu un aflux crescut de migranți ilegali și de droguri.
Avertismentul l-a îngrozit pe Trudeau, care se teme de instalarea unei recesiuni profunde înaintea unui an electoral, pe care îl va începe și așa de pe o poziție foarte dificilă.
Strategia utilizată de președintele ales constituie, de asemenea, o abordare extrem de dură față de o națiune care are legături diplomatice, culturale și familiale profunde cu Statele Unite, care oferă jumătate din volumul uneia dintre cele mai profitabile relații comerciale din lume și care și-a trimis trupele să lupte în apărarea aliatului său, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001.
Premierul canadian, pe marginea prăpastiei
Trudeau, prim-ministrul liberal al cărui scaun se clatină serios, încasase deja o lovitură grea, săptămâna aceasta, odată cu demisia răsunătoare a ministrului de Finanțe și viceprim-ministrului, Chrystia Freeland, care a acuzat întreaga guvernare, cu doar câteva ore înainte ca aceasta să prezinte o strategie bugetară extrem de importantă în parlament.
Tensiunile politice dintre cei mai puternici doi politicieni ai Canadei mocneau de câteva luni, iar liberalii par marii perdanți ai următoarelor alegeri, care trebuie să aibă loc până în toamna anului viitor, după ce, în majoritatea sondajele de opinie, rămân constant în urma conservatorilor din opoziție, cu aproximativ 20 de procente.
În acest context, amenințarea tarifară a lui Trump a provocat o explozie politică în interiorul cabinetului canadian. În scrisoarea de demisie, Freeland, o veche susținătoare a lui Trudeau, l-a acuzat pe actualul premier de promovarea unor politici frivole, care ar lăsa Canada extrem de expusă în fața președintelui ales al SUA.
Citește pe Antena3.ro
„Țara noastră se confruntă astăzi cu o provocare gravă. Viitoarea administrație din Statele Unite urmărește o politică de naționalism economic agresiv, inclusiv o amenințare cu tarife de 25%. Trebuie să luăm această amenințare extrem de în serios”, a scris Freeland.
„Asta înseamnă să fim pregătiți să luăm măsurile necesare în orice moment, astfel încât să dispunem de rezervele de care am putea avea nevoie pentru un viitor război tarifar. Asta înseamnă să evităm artificii politice costisitoare, pe care nu ni le putem permite și care îi fac pe canadieni să se îndoiască că recunoaștem gravitatea momentului”, a continuat Chrystia Freeland.
După nouă ani la putere, Trudeau a pierdut încrederea multor canadieni, precum și a unei părți însemnate de membri ai partidului său.
De altfel, numeroși analiști politici de peste Ocean se întreabă dacă el va demisiona la începutul anului viitor, permițând astfel formațiunii sale politice să aleagă un nou lider și prim-ministru, sau dacă un vot de încredere ar prăbuși guvernul lui minoritar și ar declanșa alegeri generale anticipate.
„Nu aș spune că alegerea lui Trump schimbă guvernul canadian, dar cu siguranță schimbă conversația, schimbă subiectul următoarelor alegeri, precum și răspunsul acestui executiv”, remarca recent Matthew Lebo, profesor la Universitatea McGill din Montreal, citat de CNN. „Și, probabil, schimbă momentul în care va pleca Justin Trudeau”, mai preciza Lebo, care predă și științe politice la Universitatea Western Ontario.
Pentru Trump, această săptămână de haos în politica din Canada pare să fi decurs cum nu se poate mai bine. Dintr-o singură lovitură, el a scăpat de Freeland, cu care a intrat în conflict atunci când aceasta conducea negocierile comerciale cu SUA în timpul primului său mandat, și, concomitent, l-a afectat și pe Trudeau, pe care președintele ales al SUA nu-l are la inimă, fiind considerat de anturajul lui un lider slab și ultraprogresist.
„Marele stat al Canadei este uimit, în timp ce ministrul de Finanțe demisionează sau a fost concediat din funcția sa de către guvernatorul Justin Trudeau”, a scris Trump, marți, pe platforma sa „Truth Social”.
„Comportamentul ei a fost total toxic și nu a condus deloc la încheierea de acorduri care sunt bune pentru cetățenii foarte nefericiți ai Canadei. Nu ne va lipsi!!!”, a adăugat noul președinte american.
Totul, pe cartea comerțului
Mesajul lui Trump trădează un comportament răzbunător din partea liderului unei mari națiuni, față de cel mai mare partener comercial al său.
Reacția se potrivește perfect cu viziunea lui Trump asupra oricărei interacțiuni în materie de politică externă, considerată de miliardarului american similară unei dispute comerciale tranzacționale între doi adversari, pe care doar unul dintre ei o poate câștiga.
Iar tacticile lui Trump par să funcționeze. Trudeau, spre exemplu, s-a grăbit să ajungă luna trecută la Mar-a-Lago, într-un spectacol de respect exagerat, care a confirmat dominația liderului american în această relație.
Este posibil ca acest lucru să fi acutizat, de asemenea, tensiunile dintre prim-ministru și Freeland, cea care a favorizat o abordare canadiană mai dură în relația cu SUA.
Trump a distrus, de asemenea, unitatea politică la nord de granița sa, care s-a dovedit în trecut esențială pentru abordarea relațiilor Canadei cu administrația de la Washington.
Premierul din Ontario, Doug Ford, a avertizat, spre exemplu, că țara sa ar trebui să oprească exporturile esențiale de energie către Statele Unite, ca represalii față de amenințările lui Trump. Această poziție l-a îndepărtat pe Ford de alți lideri, din alte provincii, în special de cei din preriile bogate în carbon.
„Vreau să vând mai multă electricitate, mai multă energie, prietenilor noștri din SUA, cei mai apropiați aliați din lume. Dar acesta este un instrument pe care îl avem în cutia noastră de scule”, a declarat Ford.
„Transportăm zilnic 4,3 milioane de barili de petrol. Dacă ar exista un tarif pentru această cantitate, care ar crește benzina cu 1 dolar pe galon, acest lucru nu ar merge foarte bine”, a adăugat el. Premierul din Ontario, un progresist conservator, a declarat, totuși, că ar prefera să colaboreze cu Trump, deoarece SUA și Canada sunt mai puternice împreună.
De pe poziții de forță
De altfel, Trump știe că operează de pe poziții de forță. Statele Unite sunt cel mai puternic partener în această relație și, deși un război comercial total ar afecta consumatorii americani, consecințele cele mai rapide și mai grave ar fi resimțite în Canada.
Cererea lui Trump ca vecinul său nordic să facă mai mult pentru a preveni migrația ilegală și pentru a reduce fluxul de fentanil peste graniță a generat promisiuni din partea oficialităților de la Ottawa.
Acestea s-au arătat dispuse să facă investiții de sute de milioane de dolari, mai multe percheziții și, de asemenea, să desfășoare personal suplimentar la frontieră, chiar dacă problemele migranților și drogurilor pălesc în comparație cu situația de la granița dintre SUA și Mexic.
Lipsa de considerație manifestată de Trump pentru alianțele pe care alți președinți le-au cultivat timp de decenii și opoziția sa față de compromisuri care convin ambelor părți fac însă dificilă pentru prietenii Americii gestionarea unor relații normale cu Statele Unite, atunci când liderul republican se află la putere.
Foarte probabil, această atitudine va deveni mai pronunțată în cel de-al doilea mandat al lui Trump. În cazul Canadei și al Mexicului, el pare să încerce să obțină concesii importante înainte de renegocierea programată a acordului comercial continental USMCA, pe care l-a salutat ca pe un triumf răsunător în timpul primului său mandat, dar pe care acum vrea să îl schimbe.
„Pierdem o mulțime de bani în favoarea Canadei, o sumă enormă de bani”, a spus, luni, președintele ales, la o conferință de presă organizată la Mar-a-Lago.
„Subvenționăm Canada. Subvenționăm Mexicul. Asta nu mai poate continua. Și mă înțeleg foarte bine cu oamenii din Mexic și Canada, dar nu putem lăsa să se întâmple asta. De ce sprijinim și dăm altor țări sute de miliarde de dolari? Nu este corect!”, a adăugat el.
Nu este clar ce înțelege Trump prin faptul că SUA oferă altor țări sute de miliarde de dolari. S-ar putea referi la deficitele comerciale, pe care deseori pare să le considere o dovadă că o altă națiune profită de pe urma SUA, dar care reflectă deseori entuziasmul consumatorului american față de achiziționarea de bunuri, indiferent de unde provin acestea, într-un semn de prosperitate economică a SUA.
Pozițiile mult mai drastice de negociere ale lui Trump par să reflecte încrederea supremă în sine, după triumful lui electoral. El vorbește în numele a milioane de americani, convinși că liberul schimb global a secătuit producția americană și a avantajat elitele de afaceri, care au trimis locurile de muncă în economiile cu salarii mult mai mici, din străinătate. Multe dintre aceste comunități se află în state de frontieră, apropiate de Canada.
În timp ce liderii politici americani din trecut vedeau comerțul global și acordurile din America de Nord cu China și Uniunea Europeană ca forțe care răspândesc bogăția, mulți susținători ai lui Trump le acuză de declinul economic care a lăsat în urmă regiuni întregi și a creat neajunsuri sociale.
Cu toate acestea, realitatea comerțului continental este, de asemenea, complexă. Producția și lanțurile de aprovizionare sunt profund legate între ele, datorită acordurilor comerciale.
Spre exemplu, piesele unui automobil pot trece granița de mai multe ori înainte de asamblarea sa finală. Prin urmare, un război comercial între Statele Unite și Mexic și Canada ar putea avea un impact negativ asupra lucrătorilor și consumatorilor americani, precum și asupra celor de la frontierele de nord și de sud ale țării.
Cine urmează
Deși Canada și Mexicul se află acum în vizorul lui Trump, acesta se va îndrepta cu siguranță către ceea ce el consideră a fi alte „relații comerciale neloiale”, de îndată ce va prelua funcția, luna viitoare.
Este foarte probabil ca Trump să încerce strategia sa „divide et impera” și în rândul națiunilor europene, încercând să multiplice succesul obținut în urma alimentării diviziunilor în Canada.
Cu toate că unele dintre aceste state se bucură de protecția puterii comerciale colective a Uniunii Europene, Trump dispune de o mulțime de dezacorduri politice, în cadrul blocului comunitar european, de care se poate agăța.
Spre exemplu, președintele francez, Emmanuel Macron, este angrenat de luni întregi într-o criză politică pe care a provocat-o singur, guvernul cancelarului german, Olaf Scholz, tocmai s-a prăbușit, alegerile urmând să aibă loc anul viitor, iar noul premier britanic, Keir Starmer, dispune de o largă majoritate, dar Regatul Unit nu se mai bucură de protecția UE, după Brexit.
Pe acest fundal, strategia lui Trump în privința Canadei dezvăluie, prin extensie, că nici aliații mai mici și loiali nu se pot aștepta la bunăvoința Casei Albe.
Populiștii, scoși din joben
Concomitent, Trump mai are un „stimulent” pentru un joc politic dur. Toate aceste țări au în culise populiști conservatori, cu care liderul republican ar prefera, fără îndoială, să negocieze.
Liderul conservator canadian Pierre Poilievre, un om de dreapta, tranșant pentru standardele țării sale, este văzut ca un premier „în așteptare”, fiind lăudat de presa conservatoare americană, deoarece a sprijinit protestele camionagiilor față de autoritățile din Ottawa, în 2022, în timpul cărora sprijinul pentru populismul de tip Trump a fost evident.
Pe măsură ce retorica escaladează la nord de teritoriul american, canadienii își fac acum o primă idee despre cum va arăta al doilea mandat al lui Trump.
În curând însă, această percepție va deveni și problema celorlalți aliați ai Americii, indiferent de continentul pe care se află.
