Într-o recentă informare a Autorității de Supraveghere Financiară se remarcă faptul că piețele financiare europene se află într-un punct de schimbare, în care preferințele investitorilor se îndreaptă tot mai mult către produse financiare care încorporează factori de mediu. La nivel european, ambele autorități de reglementare a piețelor financiare (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe - ESMA și Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale - EIOPA) și-au exprimat angajamentul, cu ocazia recentei conferințe ONU privind schimbările climatice, de a contribui la un sistem financiar durabil, ca parte a Acordului Ecologic European și a eforturilor internaționale depuse în acest sens.
Este din ce în ce mai evidentă preocuparea tot mai intensă, la nivelul statelor, guvernelor și autorităților relevante, dar și la nivelul conducătorilor piețelor financiare ale lumii, cu privire la transformarea necesară a economiei pentru a lupta împotriva încălzirii globale. Mai ales la nivelul statelor dezvoltate se manifestă o presiune socială din ce în ce mai puternică pentru ca lupta împotriva schimbărilor climatice să aducă în aceeași tabără cât mai multe autorități statale, agenții guvernamentale, instituții, organisme și entități publice. Până și în țările unde schimbările climatice au fost privite de către autorități cu timiditate sau chiar cu dezinteres, se observă modificări de abordare.
Până nu de mult, a vorbi despre stoparea emisiilor de carbon și despre lupta împotriva schimbărilor climatice era echivalent cu a vorbi despre oprirea marilor industrii poluatoare, a industriilor grele. Mineritul de cărbune, producția de energie pe bază de hidrocarburi, industria constructoare de mașini, expansiunea globală a producătorilor de autoturisme, aviația, la pachet cu agricultura intensivă și cu marile defrișări sunt sectoarele economice arătate cu degetul când se caută vinovații care distrug planeta. Dar astăzi, a lupta împotriva încălzirii globale înseamnă a acționa la nivelul fiecărui individ, al fiecărei firme, al fiecărei entități publice și al fiecărui sector de activitate, fie aceasta economică, politică, administrativă sau de orice altă natură.
Iar piețele financiare nu sunt deloc excluse, cu atât mai mult cu cât regăsim în portofoliile sistemului financiar global dețineri relevante în cadrul sectorului energetic bazat pe surse fosile (deci pe emisia de CO2) și felii semnificative din toate industriile și sectoarele care afectează mediul. Implicarea piețelor financiare în dezvoltarea sectoarelor economice nefinanciare este atât de adâncă încât contribuția la „înverzirea” economiei a piețelor de capital, a fondurilor de investiții, a rețelelor financiare de asigurare-reasigurare și a sistemului financiar-bancar trebuie să devină o realitate cu efecte imediate, dar și de durată. Președintele Autorității de Supraveghere Financiară din România, Nicu Marcu, sublinia recent că entitățile care funcționează în aceste sectoare financiare vor trebui să-și asume un proces de adaptare a strategiei lor de dezvoltare, a managementului riscului și a transparentizării proceselor lor la contextul viitor, astfel încât să înglobeze măsuri și direcții specifice combaterii încălzirii globale și reducerii semnificative a riscului climatic.
În acest context, deciziile investitorilor cu privire la portofoliile lor financiare sunt din ce în ce mai influențate de raportarea rezultatelor de mediu, social și guvernanță (ESG) de către companii, arată un studiu EY dedicat schimbărilor climatice și sustenabilității, din care reiese că 98% dintre investitorii instituționali evaluează performanța non-financiară din raportările companiilor, iar performanța non-financiară a companiei a jucat un rol decisiv pentru 91% dintre investitori în luarea deciziilor de investiții în anul 2020. Iar un studiul Grayling de la mijlocul acestui an sublinia că aproape jumătate dintre directorii executivi ai marilor companii consideră criteriile ESG (de mediu, sociale şi de guvernanţă) mult mai importante astăzi decât în oricare dintre anii anteriori. Raportul Grayling citat se alătură multor alte studii, documente și chiar luări de poziție care punctează schimbările de atitudinile în rândul liderilor de afaceri, inclusiv a conducătorilor piețelor financiare (piețe de capital, fonduri de investiții, fonduri de pensii, piața asigurărilor, sectorul bancar), de la abordarea axată „exclusiv pe profit” a anilor ’70, ’80 și chiar ’90, la cea din prezent, când companiile conştientizează tot mai mult rolul extins pe care îl au în societate.
În termeni mai simpli, ideea este că omul schimbă clima, clima schimbă banii, iar banii schimbă omul. Iar azi trebuie să înlocuim o schimbare nefastă care distruge relația dintre om, natură și economie cu una care-i asigură armonia.