”Capitalul românesc are nevoie de o < ambasadă > care să pledeze pentru dezvoltarea sa, iar după încă un an greu, în care au continuat să se succeadă crize, pe plan extern, dar și intern, continuăm să spunem lucrurilor pe nume în legătură cu ce se întâmplă și cu ce ne așteaptă”, spune Alessandra Stoicescu, director executiv Intact Media Group.
Fiscalitatea rămâne punctul fierbinte pe scara îngrijorărilor antreprenorilor, astfel că reprezentanții puterii se grăbesc să reamintească mesajul de stabilitate politică și fiscală, cel puțin pe perioada imediată. ”Am spus-o și o să repet – în anul 2024 nu vor fi măriri de taxe și impozite, vor fi păstrate schemele de susținere din ultimii doi ani și va exista o stabilitate politică, pentru că avem o datorie față de dumneavoastră. Dar va trebui să decidem dacă menținem cota unică la 16% - care să fie cotă unică, creând un mediu concurențial pentru toată lumea, fără excepții, astfel încât să avem o creștere de TVA care ar trage în jos economia și ar crește inflația, afectând ținta de a ajunge la sub 5% la sfârșitul anului viitor - sau să mergem în zona de impozitare progresivă; eu nu refuz niciuna dintre variante: fiecare are plusuri și minusuri”, transmite prim-ministrul României, Marcel Ciolacu.
”Da, avem nevoie de un nou Cod Fiscal, dar acesta trebuie să fie rezultatul unor dezbateri așezate, într-o perioadă suficientă pentru a ajunge la acea formulă fiscală care să asigure dezvoltarea pe termen mediu și lung”, precizează Nicolae Ciucă, președintele Senatului.
Dacă, în general, antreprenorii sunt uniți, după celebra rețetă a succesului, de 1% inspirație și 99% transpirație, se pare că acum, pe final de 2023, îi mai unește încă un ”1%” - decizia Guvernului în privința introducerii unui impozit minim pe profit calculat la nivelul a 1% din cifra de afaceri. Măsură care ridică deja la 99% transpirația oamenilor de afaceri privind capacitatea de a-și mai putea urma planurile de dezvoltarea afacerii.
”Suntem puși acum în situația de a nu mai putea crește salariile angajaților noștri, pentru că a apărut această nouă obligație fiscală. Gândiți-vă că, pentru o afacere cu o rată de profitabilitate de doar 2%, acest 1% echivalează cu un impozit pe profit de 50%”, sintetizează Anca Vlad, fondatorul grupului Fildas-Catena.
Apărând impozitul minim ca fiind doar o soluție tranzitorie până la reforma fiscală de substanță, prim-ministrul Marcel Ciolacu a lăsat să se înțeleagă că o primă evaluare a impactului măsurii ar putea avea loc după primul trimestru al anului viitor, iar o eventuală ajustare va ține cont de diferențele dintre modelele de afaceri ale companiilor. Perspectiva este confirmată și de Nicolae Ciucă, și co-președintele coaliției de guvernare - ”Era clar că măsura ”1%” - care, să recunoaștem, schimbă regulile în timpul jocului - afectează întreg mediul de afaceri, nu doar grupurile mari. De aceea am convenit ca, după ce vom evalua efectele, să putem veni cu măsurile care se impun pentru a nu slăbi mediul de afaceri”. Se poate lua în considerare, spre exemplu, ca ”plata acestui impozit minim să fie considerată credit fiscal pentru momentul în care compania va plăti impozitul pe profit ”, a transmis Gabriela Horga, deputat PNL, vicepreședinte Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Camera Deputaților.
Guvernanții par să înțeleagă că e nevoie de deblocarea urgentă a dialogului cu mediul de afaceri. Lucrurile merg până acolo încât antreprenorii ajung să se roage de administrația locală să nu pună bețe în roate proiectelor de dezvoltare – cum reiese din apelul făcut de Mihai Păduroiu, CEO Office Division la ONE United Properties, care tocmai a semnat cu divizia locală a concernului Infineon, lider global în domeniul semiconductorilor, un contract de construire în nordul Bucureștiului a unui sediu de birouri pentru 2.000 de specialiști în cercetare-dezvoltare.
Devine tot mai clar că statul, în general, trebuie să lupte pentru (re)câștigarea încrederii antreprenorilor - ”În sectorul construcțiilor aveam un acord bine stabilit pe termen de 10 ani în privința facilităților pentru angajați. În baza acestui acord, am putut dezvolta afaceri, am crescut vânzările, am crescut angajările și am virat mai mulți bani la buget. Acum, Guvernul a schimbat acordul, doar că noi nu putem schimba termenii din contractele pe termen lung pe care le avem cu partenerii noștri de afaceri. În aceste condiții, mai putem considera statul un partener?” – se întreabă retoric Daniel Pițurlea, președinte Concelex.
Președintele Senatului Nicolae Ciucă acceptă această nevoie de parteneriat: ”Noi trebuie doar să asigurăm stabilitatea fundamentului pe care mediul de afaceri să construiască, pentru că el știe ce are de făcut. Voi susține mereu capitalul românesc, pentru că acesta e cel care stă în țară și nu pleacă atunci când sunt probleme. Oamenii de afaceri din România asigură patru milioane de locuri de muncă. Capitalul românesc asigură o rată de profitabilitate de 7,8%, în comparație cu 3,7% - capitalul străin”.
În jurul verticalei de business
Dar, dincolo de mesaje de încurajare, e nevoie totuși de direcție, planuri de dezvoltare care să susțină pragmatic motoarele actuale ale economiei, în ”jurul verticalei de business a economiei”, după expresia plastică a lui Felix Pătrășcanu, cofondatorul Fan Curier, lider pe piața serviciilor de curierat.
Dezbaterile nu trebuie să ocolească întrebările capitale. Pentru început, cum se tratează problema cronică a lipsei forță de muncă?
”Noi am reușit să aducem în jurul nostru antreprenori medicali, creând cea mai mare rețea privată de servicii din țară. Întreg sistemul medicină privată a avut și acest rol de păstrare în țară a medicilor și asistenților. Problema cu forța de muncă este una extrem de complicată, mai ales pe domeniul nostru. Dar chiar și atunci când pot fi găsite soluții punctuale, e aproape imposibil să trecem peste piedici birocratice – spre exemplu durează extrem de mult problema echivalării diplomelor medicilor și asistentelor din Republica Moldova sau Ucraina”, arată Dorin Preda, director executiv MedLife.
Se ține cont de implicațiile generale, pe lanțul economic, atunci când se lansează o nouă provocare legislativă la adresa mediului de afaceri?
”Și la nivelul industriei tutunului, sperăm la o stabilitate pe următorii ani ( am avut anul acesta o revizuire a calendarului de creștere a accizelor), pentru că deja se constată o creștere a pieței negre cu un punct procentual. Aceasta nu ne afectează doar pe noi, ca producător cu 3.000 de angajați, ci și întreg lanțul de peste 50.000 de parteneri din țară. Ne dorim să continuăm acest parteneriat, ne dorim să continuăm să investim, pe lângă cele 500 de milioane de euro din ultimii 25 de ani, și ne dorim să facem producție în țară, producție care în proporție de peste 70% merge la export”, spune Ileana Dumitru, director juridic și de afaceri externe pe zona Europa Sud-Est, BAT.
În final, se ajunge la clasica întrebare: Mai vrem producție în țară? Dacă da, cum o susținem?
”A venit timpul să oprim procesul de dezindustrializare, iar industria chimică are potențialul de a deveni un proiect de țară. Avem rezerve consistente de țiței, gaze, apă, lemn ... să ne gândim că, doar la sare, avem depozite estimate la 400 de ani de exploatare. Și totuși, se importă în România produse chimice și derivate de 14 miliarde de euro pe an, în condițiile în care exporturile sunt de doar 3,4 miliarde. Se importă <nepermis> de mult, din bani care ar putea fi folosiți în țară. Noi, la Chimcomplex, exportăm în 48 de țări, 80% din producția noastră merge la export, dar nu putem rămâne competitivi dacă nu avem predictibilitate, cel puțin prețurile la energie să fie aliniate la nivelul celorlalte state europene. Este clar că avem nevoie de sprijinul Guvernului în susținerea proiectelor de dezvoltare, de importanță națională, de exemplu în domeniul hidrogenului verde”, arată Vera Preoteasa, membru în Consiliul de Administrație, Chimcomplex.
Poziția sa este susținută și de Bogdan Alexandrescu, director departament Agri, CEC Bank: ”Programele de susținere sectoriale bine țintite au avantajul de a dezvolta nu doar sectorul respectiv, de a redresa balanța comercială, dar și de antrena un întreg lanț de servicii, multiplicând astfel creșterea economică. Spre exemplu este cunoscută balanța negativă pe care o avem pe agricultură, în condițiile în care suntem unul din cei mai mari exportatori europeni de materii prime. Cu toate problemele de secetă, anul acesta avem o producție de 27 de milioane de tone de cereale. Estimăm că prin investiții care să ducă la creșterea capacitățile interne de procesare a materiilor prime, ar crește inclusiv soldul creditelor pentru agricultură și industria alimentară, de la 31 miliarde ( în 2023, + 10% față de 2022) este potențial de creștere la 60-70 miliarde de lei”.
Programele de susținere înseamnă evident bani și, într-un final, din nou nevoia de reformă. ”În martie, vom ajunge la un grad de absorbție de 97-98% din exercițiul financiar trecut, 2016-2020. Marea provocare rămâne perioada 2024 – 2026 când se vor suprapune PNRR și exercițiul financiar actual, unde, fără o reformă în sistemul bugetar, din ce am văzut eu cum funcționează lucrurile în ministere, nu putem reuși o absorbție bună, iar suma e de aproape 70 de miliarde de euro”, admite premierul Marcel Ciolacu.
Reforma chiar trebuie să înceapă. Cristian Pascu, președinte consiliu coordonare Iridex Group Salubrizare, trage încă un semnal de alarmă: ”Ce vedem acum este o lipsă de fonduri la nivelul autorităților locale, tradusă prin întârzieri de plată către furnizori. Noi am livrat, spre exemplu, un proiect de salubrizare pe județul Dolj care este considerat un model de implementare, dar, din cauza acestor întârzieri la plată de zeci de milioane de lei, suntem nevoiți să apelăm la împrumuturi costisitoare, să le reflectăm apoi în prețul final, un preț care oricum nu ne acoperă toate costurile. Problema este gravă, dacă ne gândim că vorbim de un serviciu esențial în primul rând pentru sănătatea locuitorilor” .