Deși în copilărie performanțele academice îi făceau să iasă în evidență, viața de adult poate aduce presiuni, perfecționism și chiar epuizare.
Psihologul Samantha Rodman Whiten explică faptul că există anumite tipare comune în cazul persoanelor care au fost etichetate drept „copii supradotați”, scrie yourtango.com. Înțelegerea acestor experiențe poate ajuta adulții să își clarifice propriile dificultăți și să își dezvolte o relație mai sănătoasă cu sine.
1. Se pot simți mereu „diferiți”
Mulți copii supradotați erau tratați diferit la școală. De exemplu, li se permitea să citească singuri sau să lucreze separat de colegii lor.
Acest lucru poate crea, în timp, senzația de a fi un outsider, de parcă ar privi lumea din exterior.
2. Sunt adesea foarte sensibili
Copiii considerați foarte inteligenți sunt de obicei mai observatori și mai analitici decât cei din jurul lor. În același timp, pot fi mai sensibili la stimuli sau la emoțiile celorlalți.
Această sensibilitate poate duce la sentimentul că nu se potrivesc cu ceilalți.
3. Au impresia că nu își ating potențialul
Mulți adulți care au fost considerați copii supradotați simt că nu trăiesc la nivelul potențialului lor real.
Chiar și atunci când au succes profesional, pot avea îndoieli legate de propriile realizări.
4. Sunt surprinși când lucrurile devin dificile
Dacă școala a fost mereu ușoară, este posibil să se creeze așteptarea că totul în viață va fi simplu.
Atunci când apar obstacole reale, aceste persoane pot experimenta anxietate sau sentimentul de neputință.
5. Își definesc identitatea doar prin inteligență
Unii adulți care au fost copii supradotați își construiesc imaginea de sine aproape exclusiv în jurul ideii de a fi inteligent.
Acest lucru poate influența modul în care comunică sau chiar modul în care își aleg partenerii.
6. Pot deveni mai critici sau mai rigizi în gândire
Persoanele care au fost lăudate constant pentru inteligența lor pot ajunge să creadă că modul lor de a gândi este cel corect.
Din acest motiv, le poate fi uneori dificil să accepte perspective diferite.
7. Pot avea așteptări foarte mari de la propriii copii
Mulți adulți care au fost copii supradotați își imaginează, conștient sau nu, că și copiii lor vor avea aceleași abilități.
Atunci când realitatea este diferită, pot apărea frustrare sau nerăbdare.
8. Se concentrează prea mult pe partea intelectuală
Mulți adulți care au fost etichetați drept copii supradotați se simt foarte confortabil în zona intelectuală, dar pot avea dificultăți în exprimarea emoțiilor sau în relațiile romantice.
În unele cazuri, evitarea emoțiilor poate duce la sentimente de izolare sau neîmplinire.
De ce este importantă înțelegerea acestor tipare
Psihologii spun că recunoașterea acestor tipare este primul pas pentru a le depăși. Terapia poate ajuta la dezvoltarea unei identități mai echilibrate și la explorarea emoțiilor.
Deși persoanele care au fost copii supradotați sunt obișnuite cu analiza și raționamentul, adevărata provocare poate fi acceptarea vulnerabilității și exprimarea emoțiilor.
În timp, acest proces poate duce la mai multă autenticitate, încredere și echilibru în viața de adult.